Consumismul

Ce este consumismul?

Consumismul este ideea că creșterea consumului de bunuri și servicii achiziționate pe piață este întotdeauna un obiectiv de dorit și că bunăstarea și fericirea unei persoane depind în mod fundamental de obținerea bunurilor de consum și a bunurilor materiale. În sens economic, este legată de ideea predominant keynesiană că cheltuielile consumatorilor sunt principalul motor al economiei și că încurajarea consumatorilor să cheltuiască este un obiectiv politic major. Din acest punct de vedere, consumismul este un fenomen pozitiv care alimentează creșterea economică.

Chei de luat masa

• Consumismul este teoria conform căreia persoanele care consumă bunuri și servicii în cantități mari vor fi mai bine.
• Unii economiști cred că cheltuielile consumatorilor stimulează producția și creșterea economică.
• Cu toate acestea, consumismul a fost criticat pe scară largă pentru consecințele sale economice, sociale, de mediu și psihologice.

Înțelegerea consumismului

În utilizarea obișnuită, consumismul se referă la tendința oamenilor care trăiesc într-o economie capitalistă de a se angaja într-un stil de viață de materialism excesiv care se învârte în jurul consumului excesiv reflexiv, risipitor sau vizibil. În acest sens, consumismul este înțeles pe scară largă pentru a contribui la distrugerea valorilor tradiționale și a modurilor de viață, la exploatarea consumatorilor de către marile afaceri, la degradarea mediului și la efectele psihologice negative.

Thorstein Veblen, de exemplu, a fost un economist și sociolog din secolul al XIX-lea cel mai cunoscut pentru inventarea termenului „consum vizibil” în cartea sa „The Theory of the Leisure Class” (1899). Consumul vizibil este un mijloc de a-și arăta statutul social, mai ales atunci când bunurile și serviciile afișate public sunt prea scumpe pentru ceilalți membri din aceeași clasă. Acest tip de consum este de obicei asociat cu cei bogați, dar se poate aplica și oricărei clase economice.

În urma Marii Depresii, consumismul a fost în mare parte ridiculizat. Cu toate acestea, odată cu economia SUA declanșată de al doilea război mondial și prosperitatea care a urmat la sfârșitul războiului, utilizarea termenului la mijlocul secolului al XX-lea a început să aibă o conotație pozitivă. În acest timp, consumismul a subliniat avantajele pe care capitalismul le-a oferit în ceea ce privește îmbunătățirea nivelului de trai și o politică economică care a prioritizat interesele consumatorilor. Aceste semnificații în mare parte nostalgice au căzut din uz general.

În ceea ce consumatorii cheltuiesc, economiștii presupun că consumatorii beneficiază de utilitatea de bunuri de consum pe care le cumpără, dar, de asemenea, întreprinderile beneficiază de o creștere a vânzărilor, veniturile și profitul. De exemplu, dacă vânzările de autoturisme cresc, producătorii de automobile văd o creștere a profiturilor. În plus, companiile care produc oțel, anvelope și tapițerie pentru mașini, de asemenea, înregistrează vânzări crescute. Cu alte cuvinte, cheltuielile consumatorului pot aduce beneficii economiei și, în special, sectorului afacerilor.

Din această cauză, întreprinderile (și unii economiști) au ajuns să considere creșterea consumului ca un obiectiv critic în construirea și menținerea unei economii puternice, indiferent de beneficiul pentru consumator sau pentru societate în ansamblu.

Impactul consumismului

Conform macroeconomiei keynesiene, creșterea cheltuielilor consumatorilor prin politica fiscală și monetară este o țintă principală pentru factorii de decizie politică economică. Cheltuielile pentru consumatori reprezintă cea mai importantă parte a cererii agregate și a produsului intern brut (PIB), astfel încât creșterea cheltuielilor de consum este văzută ca cel mai eficient mod de a orienta economia spre creștere.

Consumismul consideră consumatorul ca fiind ținta politicii economice și o vacă în numerar pentru sectorul afacerilor, cu singura credință că creșterea consumului aduce beneficii economiei. Economisirea poate fi chiar văzută ca dăunătoare pentru economie, deoarece vine în detrimentul cheltuielilor de consum imediate. 

Consumismul ajută, de asemenea, la modelarea unor practici comerciale. Învechirea planificată a bunurilor de consum poate înlocui concurența între producători pentru a produce produse mai durabile. Marketingul și publicitatea se pot concentra pe crearea cererii consumatorilor pentru produse noi, mai degrabă decât pe informarea consumatorilor.

Consum evident

Economistul Thorstein Veblen a dezvoltat conceptul de consum vizibil, în care consumatorii cumpără, dețin și folosesc produse nu pentru valoarea lor de utilizare directă, ci ca o modalitate de semnalizare a statutului social și economic.

Pe măsură ce nivelul de trai a crescut după Revoluția Industrială, consumul vizibil a crescut. Ratele ridicate ale consumului vizibil pot fi o activitate risipitoare de sumă zero sau chiar sumă negativă, deoarece resursele reale sunt consumate pentru a produce bunuri care nu sunt evaluate pentru utilizarea lor, ci mai degrabă imaginea pe care o descriu.

Sub forma unui consum vizibil, consumismul poate impune costuri reale enorme unei economii. Consumul de resurse reale în concurență cu sumă zero sau negativă pentru statutul social poate compensa câștigurile din comerț într-o economie industrială modernă și poate duce la crearea distructivă pe piețele de consum și alte bunuri.

Avantajele și dezavantajele consumismului

Avantaje

Susținătorii consumismului indică modul în care cheltuielile consumatorilor pot conduce o economie și pot conduce la creșterea producției de bunuri și servicii. Ca urmare a cheltuielilor mai mari ale consumatorilor, poate avea loc o creștere a PIB-ului. În Statele Unite, semnele unei cereri sănătoase ale consumatorilor pot fi găsite în indicatorii de încredere a consumatorilor, vânzările cu amănuntul și cheltuielile de consum personal. Proprietarii de afaceri, muncitorii din industrie și proprietarii de resurse brute pot profita din vânzările de bunuri de consum fie direct, fie prin intermediul cumpărătorilor din aval. 

Dezavantaje

Consumismul este adesea criticat din motive culturale. Unii văd că consumismul poate duce la o societate materialistă care neglijează alte valori. Modurile tradiționale de producție și modurile de viață pot fi înlocuite de concentrarea pe consumul de mărfuri din ce în ce mai costisitoare în cantități mai mari.

Consumismul este adesea asociat cu globalizarea în promovarea producției și consumului de mărfuri și mărci comercializate la nivel global, care pot fi incompatibile cu culturile și modelele locale de activitate economică. Consumismul poate crea, de asemenea, stimulente pentru consumatori pentru a prelua niveluri de datorie nesustenabile care contribuie la crize financiare și recesiuni. 

Problemele de mediu sunt frecvent asociate cu consumismul în măsura în care industriile bunurilor de consum și efectele directe ale consumului produc externalități de mediu. Acestea pot include poluarea cauzată de industriile producătoare, epuizarea resurselor din cauza consumului vizibil pe scară largă și probleme cu eliminarea deșeurilor din bunurile de consum și ambalajele în exces.

În cele din urmă, consumismul este adesea criticat din motive psihologice. I se reproșează creșterea stării de anxietate, în care oamenii se confruntă cu stres asociat cu starea socială și o nevoie percepută de „a ține pasul cu Jonesii” prin creșterea consumului lor.

Cercetările psihologice au arătat că oamenii care își organizează viața în jurul unor obiective consumiste, cum ar fi achiziționarea de produse, raportează stări de spirit mai slabe, o mai mare nefericire în relații și alte probleme psihologice. Experimentele psihologice au arătat că persoanele expuse la valori consumiste bazate pe bogăție, statut și bunuri materiale prezintă anxietate și depresie mai mari.