Iată ce se va întâmpla dacă euro va eșua

Uniunea Europeană (UE) a cunoscut partea sa de provocări. Au existat probleme bancare majore la Deutsche Bank AG (NYSE: DB ), Credit Suisse Group AG (NYSE: CS ) și practic la fiecare instituție financiară italiană importantă. Grecia a cunoscut o criză a datoriilor și, în consecință, a suferit din punct de vedere economic.

În 2016, Regatul Unit a votat să părăsească UE cu votul Brexit, deși Marea Britanie nu face parte din moneda euro, deoarece britanicii încă folosesc lira britanică. Cu toate acestea, Brexit a creat incertitudine în legătură cu acordurile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene. Banca Centrală Europeană (BCE)  a introdus ratele dobânzilor negative, într – o încercare disperată de a creșterii pinten, și de mai mulți ani, economia europeană a răspuns destul de bine. Cu toate acestea, rămân provocări pentru țările bazate pe euro.

Chei de luat masa

• Țările cu sediul în Europa se confruntă cu provocări, deoarece pandemia de coronavirus a determinat scăderea ratei de creștere cu aproximativ 12% în T2 2020.
• Un euro prăbușit ar compromite probabil Acordul Schengen, care permite libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului.
• Fiecare țară membru ar trebui să-și reintroducă moneda națională și cursul de schimb adecvat pentru comerțul global.
• Eliminarea monedei euro ar descentraliza, de asemenea, autoritatea monetară înapoi către țările membre.

Statul zonei euro

Potrivit Eurostat, agenția de statistică a Uniunii Europene, economia zonei euro s-a extins cu aproximativ 2-3% de la un an la altul din 2014 până în 2019, măsurată în funcție de produsul intern brut (PIB). PIB reprezintă producția totală de bunuri și servicii produse de o economie. Zona euro s-a bucurat de cel mai bun an în 2017, într-un deceniu, arătând că a ieșit în cele din urmă din criza datoriilor care a amenințat moneda euro. Alte țări care au suferit după Marea Recesiune din 2008 au devenit mai puternice și au înregistrat un șomaj mai scăzut.

În timp ce zona euro se afla în sfârșit în creștere economică, recesiunea din 2020cauzată de pandemia de coronavirus a afectat grav economia zonei euro. Ca urmare, rata de creștere a PIB-ului a scăzut cu aproximativ 12% în al doilea trimestru al anului 2020.  Șomajul a crescut la 7,8% începând din iunie 2020. Cu toate acestea, rata șomajului s-a îmbunătățit semnificativ față de anii anteriori, când depășise 12% în 2013.

Sfârșitul spațiului Schengen

Un euro prăbușit ar compromite probabil așa-numita „zonă Schengen”, numită după Acordul Schengen din 1995. Conform acestui acord, 26 de țări europene separate au convenit să permită libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului în interiorul granițelor zonei euro. Nu fiecare membru al UE este, de asemenea, membru al Schengen și nu fiecare participant la Schengen face parte din UE, dar o prăbușire a monedei euro ar afecta totuși țările din și din afara regiunii.

Din punct de vedere economic, este posibil să existe monede concurente în aceeași zonă economică. Nu există nimic care să împiedice germanii sau italienii să tranzacționeze atât în ​​mărcile germane germane, cât și în lira italiană, de exemplu. Acest scenariu pare puțin probabil, deoarece încetarea euro ar crește presiunea pentru a dizolva întregul experiment al UE.

Dacă Schengen ar cădea, țările din zona euro ar trebui să implementeze controale la frontieră, puncte de control și alte reglementări interne eliminate anterior în Acordul Schengen. Costurile acestui lucru s-ar revărsa asupra afacerilor private, în special a celor care se bazează pe transportul continental sau pe turism.

În măsura în care cotele sau tarifele de import sunt puse în aplicare de diferite națiuni membre și în măsura în care aceste măsuri sunt reciproce în altă parte, ar exista o scădere corespunzătoare a comerțului internațional și a creșterii economice. O prăbușire a monedei euro ar afecta mai multe țări decât cele din Europa, deși în moduri incerte. Alte regiuni, în special partenerii comerciali importanți din America de Nord și Asia, s-ar confrunta cu consecințe financiare și, eventual, politice.

Impactul în afara UE

Multe dintre beneficiile economice presupuse în interiorul UE nu se transferă partenerilor comerciali externi. Libertățile de muncă și de capital nu se extind la Statele Unite sau China, de exemplu, decât dacă consumatorii și producătorii străini au acces la o țară membră. În consecință, poate fi dificil să se prevadă posibilele consecințe, deoarece este posibil ca politici pro-creștere și mai puternice să înlocuiască super-statul birocratic cu sediul la Bruxelles. Pe de altă parte, izolaționismul economic sporit față de mișcările naționaliste ar putea amenința întreprinderile internaționale și piețele financiare.

Pe termen scurt, piețele ar reacționa probabil negativ la incertitudinea adăugată. UE este o marfă cunoscută, chiar dacă este imperfectă, și are piețe precum predictibilitatea. Cu toate acestea, pe termen lung, piețele ar putea beneficia de o Europă din nou în creștere. În trecut, Europa a rămas în urma regiunilor Americi, Africa, Asia și Pacific în ceea ce privește creșterea PIB-ului. Dacă o lume post-euro readuce Europa continentală la o creștere economică competitivă, este foarte probabil ca economia globală să beneficieze.

Revenirea la monedele naționale

Termenul oficial de ieșire din euro și instalarea unei monede vechi se numește „redenominare”. O astfel de conversie ar fi aproape sigur mai puțin complicată decât coordonarea adoptării monedei euro în 2002, dar investitorii ar trebui totuși să fie atenți la incertitudine.

Redenominarea ar presupune două mari schimbări. Prima este adoptarea oficială a unei noi monede în limitele unei națiuni. Aceasta înseamnă ajustarea salariilor actuale, a prețurilor și a altor valori la banii noi pe o bază aproximativ proporțională. În al doilea rând, valoarea internațională a monedei ar trebui să fie cotată pe piețele valutare (valutare). Aceasta se bazează pe mulți factori, inclusiv capacitatea productivă a fiecărui guvern național și riscul relativ al unei  monede devalorizate.

Este probabil ca multe țări îndatorate cu mulți creditori străini, cum ar fi Grecia, să încerce să redenumească pentru a reduce povara lor reală de rambursare. O modalitate de a realiza acest lucru este redenominarea și începerea imediată a inflației puternice pentru a reduce puterea de cumpărare a datoriei rambursate. Economiștii se referă uneori la aceasta ca „devalorizare internă instantanee”. Dezavantajul unei astfel de politici este că aceasta creează ravagii în economia țării devalorizate, deoarece conturile bancare, pensiile, salariile și valorile activelor suferă.

Paralele istorice strânse pot fi găsite după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, care a stat între 1867 și 1918. După ce imperiul s-a destrămat, multe țări membre sperau să păstreze coroana austro-ungară ca monedă. Din păcate, mai multe guverne iresponsabile au folosit politici monetare extrem de expansive pentru a achita datoriile mari din primul război mondial, declanșând hiperinflația în Austria de la începutul anilor 1920. Slovenia, Ungaria și alții au experimentat cam același lucru. Până în 1930, fiecare fost stat membru a trebuit să utilizeze o nouă monedă, adesea susținută de aur sau argint.

Impactul asupra băncii, Forex și comerțului internațional

Dacă singura modificare ar fi înlocuirea monedei euro cu monede naționale concurente, abolirea monedei euro ar crea doar schimbări reale pe termen lung în politica monetară, așa cum băncile centrale controlează oferta de bani și împrumuturile pentru a crea creștere economică.

Zona euro a fost vândută inițial, parțial, prin conceptul de a crea un omolog european la Rezerva Federală SUA. Eliminarea monedei euro ar descentraliza autoritatea monetară înapoi către națiunile membre. De exemplu, o bancă centrală germană ar controla ratele dobânzii și masa monetară din Germania, în timp ce o bancă centrală portugheză le va controla în Portugalia.

Băncile ar putea recapitaliza în monedele lor naționale, deși probabil ar trebui să păstreze solduri valutare mai active pentru comerțul regional și reconciliere. Diferitele cursuri de schimb ar schimba valorile relative ale unor active deținute la nivel internațional, iar lucrătorii de pe piețele de muncă europene mai puțin inflaționiste ar vedea o creștere relativă a veniturilor comparativ cu guvernele europene cu o politică monetară slabă. De exemplu, este probabil ca lucrătorii din Germania extrem de productivă să aibă mai ușor timp pentru a oferi bunuri și servicii produse în Slovenia mai puțin productivă.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca alte politici economice să rămână neschimbate dacă euro ar eșua. Chiar dacă UE a supraviețuit tehnic, ar putea fi puse în aplicare alte restricții asupra imigrației sau comerțului. Partidele pro-euro ar avea probabil consecințe politice, permițând partidelor naționaliste să câștige influență și să pună în aplicare noi politici fiscale. Dacă și Schengen eșua, consecințele economice ar putea fi extrem de perturbatoare, chiar dacă numai pe termen scurt.