1 mai 2021 15:01

Homo Economicus

Ce este Homo Economicus?

Homo economicus este un termen financiar pe care unii economiști îl folosesc pentru a descrie o ființă umană rațională. 

Chei de luat masa

  • Homo economicus este un model pentru comportamentul uman, caracterizat printr-o capacitate infinită de a lua decizii raționale.
  • Modelul este utilizat în general în economie și a fost propus pentru prima dată de John Stuart Mill într-un eseu din 1836 care definea caracteristicile economiei politice.
  • Cercetările moderne au dovedit că teoria unui om economic este un model defectuos.

Înțelegerea Homo Economicus

Homo economicus, sau omul economic, este ființa umană figurativă caracterizată prin capacitatea infinită de a lua decizii raționale.

Anumite modele economice s-au bazat în mod tradițional pe presupunerea că oamenii sunt raționali și vor încerca să-și maximizeze utilitatea atât pentru câștigurile monetare, cât și pentru cele nemonetare. Cu toate acestea, economiștii și neuroeconomiștii comportamentali moderni au demonstrat că ființele umane nu sunt, de fapt, raționale în luarea deciziilor și susțin că un subiect „mai uman” (care ia decizii iraționale oarecum previzibile) ar oferi un instrument mai precis pentru modelarea umană comportament.

Origini ale lui Homo Economicus

Originile omului economic se află într-un eseu despre economia politică realizat de John Stuart Mill în 1836. Eseul, care a fost intitulat „Despre definiția economiei politice și despre metoda de investigație proprie”, a încercat să atribuie caracteristici subiecților în curs de examinare pentru noul domeniu.

Subiectul lui Mill era o „ființă care dorește să posede bogăție și care este capabilă să judece eficacitatea comparativă a mijloacelor pentru obținerea acestui scop”. El a afirmat că economia politică abstractizează alte motive umane, cu excepția celor care ajută ființa ipotetică în căutarea bogăției sale.

Luxul este considerat parte a dorințelor ființei, precum și producerea de copii. Gusturile și înclinațiile omului economic sunt, de asemenea, transmise de la o generație la alta, potrivit lui Mill. În modelul lui Mill, un părinte cu gust pentru lux ar putea avea copii care au tendințe similare.

Limitările Homo Economicus

Istoria și diversele crize economice de-a lungul anilor au dovedit că teoria unui om economic este una defectuoasă. Daniel Kahneman, un psiholog israeliano-american și laureat al premiului Nobel, și Amos Tversky, un expert de frunte în judecată și luarea deciziilor umane, au fondat domeniul economiei comportamentale cu lucrarea lor din 1979, „Prospect Theory: An Analysis of Decision under Risk”.

Kahneman și Tversky au cercetat aversiunea împotriva riscurilor umane, constatând că atitudinile oamenilor cu privire la riscurile asociate cu câștigurile sunt diferite de cele referitoare la pierderi. Homo economicus și ideea că oamenii acționează întotdeauna în mod rațional, sunt contestate de aversiunea față de risc. Kahneman și Tversky, de exemplu, au descoperit că, dacă li se oferă o alegere între a obține cu siguranță 1.000 de dolari sau a avea 50% șanse de a obține 2.500 de dolari, oamenii sunt mai predispuși să accepte 1.000 de dolari.

Exemplu de Homo Economicus

Cel mai frecvent exemplu oferit de homo economicus este cel al unui om de afaceri.

Omul de afaceri caută să obțină profituri din fiecare tranzacție și decizie. De exemplu, acestea pot automatiza operațiunile și concedia lucrătorii pentru a maximiza productivitatea. În mod similar, ar putea scăpa de părțile neperformante ale afacerii lor pentru a se concentra asupra celor care generează profituri.

O ființă homo economicus aduce aceeași raționalitate în relațiile lor în alte sfere ale vieții. Dar teoria nu reușește să explice rațiunea din spatele unor decizii aparent iraționale. De exemplu, raționalitatea ar trebui să dicteze ca omul de afaceri rațional să folosească profiturile din afacerea sa pentru a trăi o existență destul de modestă. Dar acest lucru nu este întotdeauna cazul. Prevalența obiectelor de lux și filantropia sunt infirmări directe ale teoriei.