Hot Money - KamilTaylan.blog
1 mai 2021 15:03

Hot Money

Ce sunt banii fierbinți?

Banii fierbinți semnifică moneda care se deplasează rapid și regulat între piețele financiare, ceea ce asigură investitorilor să blocheze cele mai mari rate de dobândă disponibile pe termen scurt. Banii fierbinți se mută continuu din țările cu rate scăzute ale dobânzii în cele cu rate mai mari.

Aceste transferuri financiare afectează cursul de schimb și pot avea un impact asupra balanței de plăți a unei țări. În cercurile de aplicare a legii și de reglementare bancară, sintagma „bani fierbinți” se poate referi și la bani furați care au fost marcați special, astfel încât să poată fi urmăriți și identificați.

Chei de luat masa

  • Banii fierbinți sunt un capital pe care investitorii îl deplasează în mod regulat între economii și piețele financiare pentru a profita de cele mai mari rate de dobândă pe termen scurt.
  • Băncile aduc bani fierbinți într-o economie prin furnizarea de certificate de depozit pe termen scurt cu rate mai mari decât media.
  • Economia chineză este un exemplu de piață monetară fierbinte, care a devenit rece după zborul investitorilor.

Înțelegerea banilor fierbinți

Banii fierbinți nu se referă numai la monedele din diferite țări, ci se pot referi și la capitalul investit în întreprinderi concurente. Băncile caută să aducă bani fierbinți oferind certificate de depozit pe termen scurt (CD-uri) cu rate ale dobânzii mai mari decât media. Dacă banca își scade ratele dobânzii sau dacă o instituție financiară rivală oferă rate mai mari, investitorii sunt dispuși să mute fonduri cu bani fierbinți către bancă, oferind o afacere mai bună.

Într-un context global, banii fierbinți pot circula între economii numai după înlăturarea barierelor comerciale și stabilirea infrastructurilor financiare sofisticate. În acest context, banii curg în zone cu creștere ridicată, care oferă potențialul de rentabilitate excesivă. În schimb, banii fierbinți ies din țările și sectoarele economice slab performante.

China ca piață monetară caldă și rece

Economia Chinei oferă un exemplu clar de reflux și flux de bani fierbinți. De la începutul secolului, economia în expansiune rapidă a țării, însoțită de o creștere epică a prețurilor acțiunilor chineze, a stabilit China ca una dintre cele mai fierbinți piețe monetare fierbinți din istorie.

Cu toate acestea, inundația de bani în China a inversat rapid direcția în urma devalorizării substanțiale a yuanului chinez, coroborată cu o corecție majoră pe piața bursieră chineză. Louis Kuijs, analistul principal al economiei chineze a Băncii Regale a Scoției, estimează că, în scurtele șase luni din septembrie 2014 până în martie 2015, țara a pierdut aproximativ 300 de miliarde de dolari în bani fierbinți.

Inversarea pieței monetare a Chinei este istorică. Din 2006 până în 2014, rezervele valutare ale țării s-au înmulțit, creând un sold de 4 trilioane de dolari, parțial acumulat din investițiile străine pe termen lung în afacerile chineze. Dar o parte semnificativă a venit din banii fierbinți, când investitorii au cumpărat obligațiuni cu rate de dobândă atractive și au acumulat acțiuni cu potențial ridicat de rentabilitate. Mai mult, investitorii au împrumutat grămezi de bani în China, la rate ieftine, pentru a cumpăra obligațiuni mai mari cu dobândă din alte țări.

Deși piața chineză a devenit o destinație atractivă pentru bani fierbinți, datorită unei piețe bursiere în plină expansiune și a unei valute puternice, afluxul de numerar a încetinit până la o scurgere în 2016, deoarece prețurile acțiunilor au atins un punct maxim în măsura în care nu a existat decât o mică creștere. În plus, din 2013, yuanul fluctuant a provocat, de asemenea, dezinvestiri largi. În perioada de nouă luni dintre iunie 2014 și martie 2015, rezervele valutare ale țării au scăzut cu peste 250 miliarde dolari.

Evenimente similare au avut loc în 2019, când, potrivit estimărilor Institutului de Finanțe Internaționale, mai mult de 60 miliarde dolari de capital au fost scoși din economia Chinei în perioada mai-iunie a acelui an, din cauza controlului sporit al capitalului, plus devalorizarea yuanului.