2 mai 2021 1:12

Ce este o diseconomie de scară și cum se produce acest lucru?

În economie, termenul de diseconomii de scară descrie fenomenul care apare atunci când o firmă se confruntă cu costuri marginale în creștere pe unitate suplimentară de producție. Este opusul economiilor de scară. Acest lucru este de obicei cauzat de o problemă de desfășurare cu unul sau mai mulți factori de producție, cum ar fi supraaglomerarea într-o fabrică sau nepotriviri în rezultatele optime ale operațiunilor separate.

Teoreticienii economici cred de multă vreme că companiile pot deveni ineficiente dacă devin prea mari. Pentru orice combinație dată a factorilor de producție (teren, muncă și echipamente de capital), există o scară optimă pentru eficiența operațională. Firmele care își depășesc scările optime încetează să mai experimenteze economii de scară și încep să experimenteze diseconomii de scară.

De ce companiile devin ineficiente

Există mai multe motive pentru care companiile devin ineficiente. Cele mai mari sunt dificil de coordonat eficient, necesitând adesea mai multe canale de comunicare și autoritate. Atunci când sunt gestionate greșit, aceste probleme de coordonare încetinesc producția. Alții ar putea depăși locațiile lor fizice sau nu vor beneficia de resurse de capital, cum ar fi calculatoare sau echipamente mecanice.

O companie se poate specializa pe o piață productivă înainte de a decide să se extindă pe piețe mai puțin profitabile. Poate plăti în exces pentru resurse, inclusiv personalul de nivel superior. Uneori, muncitorii se dezamăgesc într-o companie și suferă de o motivație scăzută dacă devine prea mare. Acest lucru face ca producția pe lucrător să scadă, ceea ce crește costul marginal pe unitate suplimentară.

Globalizarea poate expune o firmă la niveluri neprevăzute de concurență, ceea ce îi scade eficiența relativă. Deși acest lucru nu se încadrează neapărat în definiția standard a diseconomiei de scară, ar putea fi un exemplu al momentului în care economiile de scară nu mai există. Pe de altă parte, exportul de forță de muncă în medii cu costuri mai mici poate contribui la reducerea costurilor marginale pentru firmă.

Diseconomiile de scară nu sunt permanente, dar de obicei necesită o perioadă de investiții suplimentare de capital sau o nouă abordare a gestionării proceselor. Mulți economiști indică existența diseconomiilor de scară pentru a arăta că monopolurile naturale nu se pot forma, ceea ce face ca legislația antitrust să fie redundantă.

(Pentru lecturi similare, a se vedea: „ Care este diferența dintre economiile externe și diseconomiile externe? ”)