Ce impact ar avea Deflația asupra datoriei naționale?

Deflația este un scenariu în care există scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor în întreaga economie. Deși capacitatea de a achiziționa bunuri și servicii cu reducere poate suna ca o situație ideală, are potențialul de a provoca o mulțime de probleme în întreaga economie. Unele dintre efectele secundare negative ale deflației sunt scăderea cheltuielilor de consum, creșterea ratelor dobânzii și creșterea valorii reale a datoriei.

Chei de luat masa

• Deflația este un scenariu în care există o scădere a prețurilor bunurilor și serviciilor în întreaga economie.
• Când apare deflația, întreprinderile și consumatorii își încetinesc adesea cheltuielile, deoarece se așteaptă ca prețurile să scadă și mai mult.
• Deflația poate provoca o recesiune sau o încetinire a creșterii economice, deoarece cheltuielile consumatorilor și ale întreprinderilor sunt doi factori cheie pentru creștere.
• Deflația este opusul inflației, care reprezintă creșteri pe scară largă a prețurilor la bunuri și servicii într-o economie.

Cum funcționează deflația

Când apare deflația, consumatorii își încetinesc adesea cheltuielile, deoarece se așteaptă ca prețurile să scadă și mai mult. Și întreprinderile întârzie cheltuielile, ceea ce poate duce la o încetinire a creșterii economice, deoarece cheltuielile consumatorilor și ale întreprinderilor sunt doi factori cheie pentru creștere.

Deflația strânge masa monetară, deoarece există o creștere a ratelor reale ale dobânzii, determinând consumatorii să economisească bani. Aceasta împiedică creșterea veniturilor firmelor, determinând lucrătorii să primească salarii mai mici sau potențial concediați. Acest ciclu conduce la rate mai ridicate ale șomajului  și rate mai mici de creștere.

Deflația este opusul inflației, care reprezintă creșteri pe scară largă a prețurilor la bunuri și servicii într-o economie.

Valoarea reală a datoriei

Toate aceste probleme pot crește valoarea reală a datoriei. În perioadele de deflație, din moment ce masa monetară  este înăsprită, există o creștere a valorii banilor, ceea ce crește valoarea reală a datoriei. Majoritatea plăților datoriei, precum ipotecile, sunt fixe, iar atunci când prețurile scad în timpul deflației, costul datoriei rămâne la nivelul vechi. Cu alte cuvinte, în termeni reali – care factori ai variației prețurilor – nivelul datoriilor a crescut.

Drept urmare, poate deveni mai greu pentru debitorii să-și plătească datoriile. Întrucât banii sunt apreciați mai mult în perioadele deflaționiste, debitorii plătesc mai mult, deoarece plățile datoriei rămân neschimbate.

Exemplu al impactului deflației asupra datoriei naționale

Să presupunem, ca exemplu, guvernul Greciei datora 100 de miliarde de dolari SUA în anul precedent. Gândind în termeni de petrol, guvernul ar fi putut cumpăra 100 de milioane de barili de petrol. Cu toate acestea, anul acesta, Grecia se confruntă cu o perioadă deflaționistă și ar putea cumpăra 200 de milioane de barili de petrol cu ​​aceeași cantitate, deoarece prețurile bunurilor și serviciilor au scăzut. Cu toate acestea, datoria sa a rămas aceeași, dar acum țara plătește mai mult – 200 de milioane de barili de petrol, spre deosebire de 100 de milioane. Cu alte cuvinte, după deflație, Grecia ar plăti SUA 200 milioane de barili de petrol în valoare de bani pentru a-și plăti datoria. Ca urmare, deflația poate determina creșterea valorii reale a datoriei naționale.