1 mai 2021 12:49

Boala olandeză

Ce este boala olandeză?

Boala olandeză este un termen economic pentru consecințele negative care pot apărea dintr-o creștere a valorii monedei unei națiuni. Este în primul rând asociat cu noua descoperire sau exploatare a unei resurse naturale valoroase și repercusiunile neașteptate pe care o astfel de descoperire le poate avea asupra economiei generale a unei națiuni.

Chei de luat masa

  • Boala olandeză este o modalitate scurtă de a descrie paradoxul care apare atunci când vești bune, cum ar fi descoperirea unor rezerve mari de petrol, dăunează economiei mai largi a unei țări.
  • Poate începe cu un aflux mare de numerar străin pentru a exploata o resursă nou descoperită.
  • Simptomele includ creșterea valorii valutare care duce la scăderea exporturilor și la pierderea locurilor de muncă către alte țări.

Înțelegerea bolii olandeze

Boala olandeză prezintă următoarele două efecte economice principale:

  • Scade competitivitatea la preț a exporturilor de produse manufacturate din țara afectată.
  • Crește importurile.

Ambele fenomene rezultă dintr-o monedă locală mai mare.

Pe termen lung, acești factori pot contribui la șomaj, pe măsură ce locurile de muncă din industria prelucrătoare se mută în țări cu costuri mai mici. Între timp, industriile care nu sunt bazate pe resurse suferă din cauza bogăției crescute generate de industriile bazate pe resurse.

Originea termenului de boală olandeză

Termenul de boală olandeză a fost inventat de revista The Economist în 1977, când publicația a analizat o criză care a avut loc în Țările de Jos, după descoperirea vastelor zăcăminte de gaze naturale în Marea Nordului în 1959. Noua bogăție și exporturile masive de petrol au cauzat valoarea florina olandeză va crește brusc, făcând exporturile olandeze ale tuturor produselor non-petroliere mai puțin competitive pe piața mondială. Șomajul a crescut de la 1,1% la 5,1%, iar investițiile de capital din țară au scăzut.

Boala olandeză a devenit utilizată pe scară largă în cercurile economice ca o metodă de descriere a stadiului paradoxal în care o veste aparent bună, precum descoperirea unor mari rezerve de petrol, are un impact negativ asupra economiei mai largi a unei țări.

Exemple de boală olandeză

În anii 1970, boala olandeză a lovit Marea Britanie atunci când prețul petrolului s-a cvadruplat, făcând viabilă din punct de vedere economic forarea petrolului din Marea Nordului în largul coastei Scoției. La sfârșitul anilor 1970, Marea Britanie devenise un exportator net de petrol, deși anterior fusese un importator net. Deși valoarea lirei a crescut, țara a căzut în recesiune, muncitorii britanici cerând salarii mai mari, iar celelalte exporturi ale Marii Britanii au devenit necompetitive.

În 2014, economiștii din Canada au raportat că afluxul de capital străin legat de exploatarea nisipurilor petroliere din țară ar fi putut duce la o monedă supraevaluată și o scădere a competitivității în sectorul prelucrător. În același timp, rubla rusă a fost foarte apreciată din motive similare. În 2016, prețul petrolului a scăzut semnificativ și atât dolarul canadian, cât și rubla au revenit la niveluri mai scăzute, ușurând îngrijorarea bolii olandeze în ambele țări.