Teoria regretului

Ce este teoria regretului?

Teoria regretului afirmă că oamenii anticipează regretul dacă fac o alegere greșită și iau în considerare această anticipare atunci când iau decizii. Teama de regret poate juca un rol semnificativ în descurajarea cuiva de a lua măsuri sau motivarea unei persoane să ia măsuri. Teoria regretului poate avea un impact asupra comportamentului rațional al unui investitor, afectându-i capacitatea de a lua decizii de investiții care îi vor aduce beneficii în loc să le facă rău.

Chei de luat masa

• Teoria regretului se referă la comportamentul uman în ceea ce privește teama de regret, care provine din faptul că oamenii anticipează regretul dacă fac o alegere greșită.
• Această teamă poate afecta comportamentul rațional al unei persoane, afectându-i capacitatea de a lua decizii care i-ar aduce beneficii spre deosebire de cele care i-ar dăuna.
• Teoria regretului are un impact asupra investitorilor, deoarece poate fie să-i determine să fie în mod inutil avers de risc, fie îi poate motiva să își asume riscuri pe care nu ar trebui să le asume.
• În timpul piețelor extinse ale burselor, teoria regretului determină unii investitori să continue să investească intens, ignorând semnele unei prăbușiri iminente.
• Prin automatizarea procesului de investiții, investitorii își pot reduce teama de regret din luarea unor decizii de investiții incorecte.

Înțelegerea teoriei regretului

Atunci când investește, teoria regretului poate fie face investitorii să fie contrari ai  riscurilor, fie îi poate motiva să își asume riscuri mai mari. De exemplu, să presupunem că un investitor cumpără acțiuni într-o companie cu creștere mică, numai pe baza recomandării unui prieten. După șase luni, stocul scade la 50% din prețul de achiziție, astfel încât investitorul vinde stocul și realizează o pierdere. Pentru a evita acest regret în viitor, investitorul ar putea pune întrebări și cerceta orice acțiuni recomandate de prieten. Sau, investitorul ar putea decide să nu ia niciodată în serios vreo recomandare de investiție făcută de acest prieten, indiferent de fundamentele investiționale.

În schimb, să presupunem că investitorul nu a luat recomandarea prietenului de a cumpăra acțiunile, iar prețul a crescut cu 50%. Pentru a evita regretul de a pierde, investitorul ar putea deveni mai puțin avers de risc și ar putea cumpăra orice acțiuni pe care acest prieten le recomandă în viitor, fără a efectua nicio cercetare de fond.

Teoria regretului și psihologia

Investitorii pot reduce la minimum anticiparea regretului care își influențează deciziile de investiții dacă au o înțelegere și o conștientizare a psihologiei teoriei regretului. Investitorii trebuie să analizeze modul în care regretul le-a afectat deciziile de investiții în trecut și să ia în considerare acest lucru atunci când analizează o nouă oportunitate.

De exemplu, este posibil ca un investitor să fi ratat o mișcare de tendință mare și ulterior să fi tranzacționat doar acțiuni de impuls pentru a încerca să prindă următoarea mișcare semnificativă. Investitorul ar trebui să-și dea seama că tinde să regrete oportunitățile ratate și să ia în considerare acest lucru înainte de a decide să investească în următorul trend de acțiuni.

Teoria regretului și blocarea pieței

În investiții, teoria regretului și teama de a pierde (adesea prescurtată ca „FOMO”) merg frecvent mână în mână. Acest lucru este evident mai ales în perioadele de piețe extinse în care prețurile titlurilor financiare cresc și optimismul investitorilor rămâne ridicat. Teama de a pierde o oportunitate de a câștiga profituri poate determina chiar și cel mai conservator și aversor risc de a ignora semnele de avertizare ale unui accident iminent.

Exuberanța irațională – o expresie folosită în mod renumit de fostul președinte al Rezervei Federale Alan Greenspan – se referă la acest entuziasm excesiv al investitorilor care împinge prețurile activelor mai mult decât poate fi justificat de elementele fundamentale ale activului. Acest optimism economic nejustificat poate duce la un model de comportament investițional auto-perpetuat.

Investitorii încep să creadă că creșterea recentă a prețurilor prezice viitorul și continuă să investească puternic. Se formează bule de active, care în cele din urmă izbucnesc, ducând la vânzarea de panică. Acest scenariu poate fi urmat de o recesiune economică severă sau recesiune. Exemple în acest sens includ prăbușirea pieței bursiere din 1929, prăbușirea pieței bursiere din 1987, prăbușirea dotcom din 2001 și criza financiară din 2007-08.

Teoria regretului și procesul investițional

Investitorii își pot reduce frica de regret din luarea unor decizii incorecte de investiții prin automatizarea procesului de investiții. O strategie, cum ar fi  formula de investiții, care respectă cu strictețe regulile prescrise pentru efectuarea investițiilor, elimină cea mai mare parte a procesului decizional cu privire la ce să cumpere, când să cumpere și cât să cumpere.

Investitorii își pot automatiza strategiile de tranzacționare și pot utiliza algoritmi pentru execuție și gestionarea tranzacțiilor. Utilizarea strategiilor de tranzacționare bazate pe reguli reduce șansa ca un investitor să ia o decizie discreționară pe baza unui rezultat anterior al investiției. Investitorii pot, de asemenea, să testeze înapoi Robo-consilierii au câștigat popularitate printre unii investitori, deoarece oferă acces la investiții automatizate combinate cu o alternativă la prețuri reduse față de consilierii tradiționali.