1 mai 2021 20:58

Riba

Ce este Riba?

Riba este un concept în Islam care se referă în general la conceptul de creștere, creștere sau depășire, care la rândul său interzice dobânzile creditate din împrumuturi sau depozite. Termenul „riba” a fost, de asemenea, tradus aproximativ ca urmărirea câștigurilor ilegale, exploatatoare, realizate în afaceri sau comerț în conformitate cu legea islamică, asemănătoare cu cămătăria.

Chei de luat masa

  • În finanțele islamice, riba se referă la dobânzile percepute pentru împrumuturi sau depozite.
  • Practica religioasă interzice riba, chiar și la rate scăzute ale dobânzii, ca fiind atât ilegale, cât și lipsite de etică sau uzură.
  • Serviciile bancare islamice au oferit mai multe soluții alternative pentru a acomoda tranzacțiile financiare cu taxe explicite.

Înțelegerea Riba

Riba este un concept în sectorul bancar islamic care se referă la dobânzi percepute. De asemenea, a fost denumită cămătărie sau perceperea unor rate de dobândă nerezonabil de mari. Există, de asemenea, o altă formă de riba, potrivit majorității juriștilor islamici, care se referă la schimbul simultan de bunuri de cantități sau calități inegale. Totuși, aici ne vom referi la practica dobânzii percepute.

Riba este interzisă prin legea Shari’ah din câteva motive. Este menit să asigure echitate în schimb. Este menit să se asigure că oamenii își pot proteja averea făcând schimburi nedrepte și inegale ilegale. Islamul își propune să promoveze caritatea și să-i ajute pe ceilalți prin bunătate. Pentru a elimina sentimentele de egoism și egoism, care pot crea antipatie socială, neîncredere și resentimente. Făcând riba ilegală, legea Shari’ah creează oportunități și contexte în care oamenii sunt încurajați să acționeze caritabil – împrumutând bani fără dobândă.

Deoarece dobânda nu este permisă, Murabaha, denumită  și  finanțare cost-plus, este o structură de finanțare islamică în care vânzătorul și cumpărătorul sunt de acord cu costul și marjarea unui activ. Marcajul are loc de interes. Ca atare, murabaha nu este un împrumut cu dobândă ( qardh ribawi ), ci este o formă acceptabilă de vânzare de credite în conformitate cu legea islamică. Ca și în cazul unui  contract de închiriere către proprietar  , cumpărătorul nu devine adevăratul proprietar până când împrumutul nu este plătit integral.

Motivul pentru Riba

Este interzis conform legii Shari’ah (legea religioasă islamică), deoarece se crede că este exploatator. Deși musulmanii sunt de acord că riba este interzisă, există multe dezbateri cu privire la ceea ce constituie riba, dacă este împotriva legii Shari’ah, sau numai descurajat și dacă ar trebui sau nu să fie pedepsit de oameni sau de Allah. În funcție de interpretare, riba se poate referi doar la un interes excesiv; cu toate acestea, pentru alții, întregul concept de interes este riba și, prin urmare, este ilegal.

De exemplu, chiar dacă există un spectru larg de interpretare cu privire la punctul în care dobânda devine exploatatoare, mulți cercetători moderni consideră că dobânda ar trebui permisă până la valoarea inflației, pentru a compensa creditorii pentru valoarea în timp a banilor lor, fără a crea profit excesiv. Cu toate acestea, riba a fost luată în mare măsură drept lege și a stat la baza industriei bancare islamice.

Lumea musulmană s-a luptat cu riba de ceva timp, religios, moral și legal, iar în cele din urmă presiunile economice au permis o slăbire a reglementărilor religioase și legale, cel puțin pentru o perioadă. În cartea sa, Jihad: The Trail of Political Islam, Giles Kepel scria că „întrucât economiile moderne funcționează pe baza ratelor dobânzii și a asigurărilor ca premise pentru investiții productive, mulți juriști islamici și-au aruncat creierul pentru a găsi modalități de a recurge la ele fără să apară pentru a îndoi regulile stabilite de Coran „, iar„ problema a apărut din ce în ce mai mult pe măsură ce din ce în ce mai multe state musulmane au intrat în economia mondială în anii ’60 ”. Această slăbire a politicii economice a durat până în anii 1970, când s-a reactivat „interdicția totală a împrumuturilor cu dobânzi”.