Adăpost fiscal abuziv
Ce este un adăpost fiscal abuziv?
Un adăpost fiscal abuziv este un tip de investiție ilegală care pretinde că reduce datoria impozitului pe venit a investitorului fără a modifica valoarea veniturilor sau activelor investitorului. Adăposturile fiscale abuzive nu servesc altui scop economic decât reducerea federal sau de stat datorat de investitor.
Adesea, aceste tipuri de adăposturi fiscale se bazează pe tranzacții complexe care implică trusturi, parteneriate și alte entități juridice. Acestea nu trebuie confundate cu adăposturi fiscale legitime, cum ar fi anumite planuri de pensii sau conturi individuale de pensionare (IRA), care nu sunt considerate abuzive.
Chei de luat masa
- Un adăpost fiscal abuziv este o strategie de investiții care urmărește să reducă impozitele investitorului prin mijloace ilegale.
- Nu toate adăposturile fiscale sunt abuzive, cum ar fi multe conturi de pensionare, care sunt legale și legitime.
- Serviciul de venituri interne (IRS) solicită investitorilor și consilierilor acestora să depună rapoarte care să prezinte anumite tipuri de tranzacții și poate emite sancțiuni atunci când se constată abuzuri.
Înțelegerea unui adăpost fiscal abuziv
Impozitarea este o considerație importantă pentru toți investitorii, deoarece impozitele pe veniturile întreprinderilor, dividendele, câștigurile de capital și alte surse de capital pot eroda substanțial rentabilitatea globală a investitorului. Din acest motiv, toți investitorii vor căuta, în general, să profite de toate mijloacele legale pentru a-și reduce în mod legitim obligația fiscală globală.
Cu toate acestea, investitorii trebuie să țină cont de faptul că anumite strategii de reducere a obligațiilor fiscale pot fi considerate „abuzive” de către autoritățile de reglementare și că persoanele care investesc în adăposturi fiscale abuzive pot fi penalizate de către Serviciul de Venituri Interne (IRS).
Cu toate acestea, nu toate adăposturile fiscale sunt abuzive. Cele mai frecvente adăposturi fiscale legitime sunt planurile de pensionare sponsorizate de angajatori, cum ar fi planurile 401 (k), precum și IRA-urile, care oferă investitorilor posibilitatea de a proteja contribuțiile de investiții și câștigurile de impozitare până când sunt retrase.
Raportarea tranzacțiilor și adăposturilor fiscale
Pentru a ajuta la stabilirea dacă un anumit adăpost fiscal este abuziv sau legitim, IRS cere companiilor să se auto-raporteze atunci când se angajează în anumite tipuri de tranzacții. IRS enumeră cinci tipuri de tranzacții care trebuie raportate: tranzacții listate, confidențiale, protecție contractuală, pierderi și tranzacții de interes.
Întreprinderile persoanelor fizice care s-au angajat în oricare dintre aceste tranzacții pot fi obligate să depună formularul 8886. Profesioniștilor care consiliază și asistă în astfel de tranzacții li se poate cere să depună formularul 8918 la IRS, pe lângă menținerea listelor extinse cu persoanele și entități la care au lucrat tranzacțiile.
O supraveghere suplimentară este asigurată și de Trezoreria SUA, care menține reglementări cuprinzătoare pentru înregistrarea și raportarea anumitor adăposturi fiscale și tranzacții. Părțile care organizează sau vând dobânzi în aceste adăposturi fiscale trebuie, de asemenea, să fie înregistrate și să mențină liste de investitori în adăposturi. În plus, investitorii sunt obligați să prezinte participarea la astfel de vehicule în declarațiile lor fiscale.
Determinarea unui adăpost fiscal abuziv
Pentru a ajuta contribuabilii să recunoască potențialele scheme care ar putea fi considerate adăposturi fiscale abuzive, IRS a întocmit o listă a tranzacțiilor care sunt adăposturi fiscale abuzive. Dacă un adăpost fiscal seamănă cu o tranzacție listată, acesta este considerat abuziv, iar utilizatorii pot fi sancționați.
Unul dintre schemele mai frecvente din ultimii ani a fost un adăpost fiscal pentru asigurări micro-captive în care o entitate își formează propria companie de asigurări pentru a proteja împotriva anumitor riscuri. Această structură permite entității să solicite o deducere pentru primele plătite și, la rândul său, permite companiei de asigurare captive să excludă părți din prime din venit.
Biroul IRS pentru Analiza Adăposturilor Impozitare (OTSA) este responsabil de colectarea informațiilor referitoare la potențiale adăposturi fiscale abuzive. Divizia încearcă să combată adăposturile fiscale abuzive prin „audituri, convocarea executărilor, litigii și metode alternative”.