Cum ar trebui să interpretez o corelație negativă?
O corelație negativă sau inversă între două variabile indică faptul că o variabilă crește în timp ce cealaltă scade și invers. Această relație poate reprezenta sau nu cauzalitatea dintre cele două variabile, dar descrie un model observabil. O corelație negativă poate fi contrastată cu o corelație pozitivă, care apare atunci când două variabile tind să se miște în tandem.
Înțelegerea corelației negative este importantă pentru investitori, deoarece includerea activelor într-un portofoliu care tind să se deplaseze în direcții opuse este cheia pentru realizarea unui portofoliu bine diversificat. De fapt, datorită faptului că unele clase de active, de exemplu, acțiuni și obligațiuni, tind să prezinte o corelație negativă între ele, diversificarea poate crește rentabilitatea așteptată, reducând în același timp riscul global al portofoliului.
Aici, aprofundăm modul în care este calculată corelația și de ce activele corelate negativ funcționează împreună pentru a produce un pozitiv net, spre deosebire de simpla anulare reciprocă, pentru investitori.
Chei de luat masa
- O corelație negativă apare între doi factori sau variabile atunci când se deplasează în mod constant în direcții opuse unul față de altul.
- Investitorii pot utiliza active care prezintă o corelație negativă pentru a reduce nivelul de risc din portofoliile lor fără a aduce atingere randamentelor.
- Chiar dacă două variabile pot avea o corelație negativă puternică, acest lucru nu implică neapărat că comportamentul uneia are vreo influență cauzală asupra celeilalte.
- Relația dintre două variabile se poate schimba și în timp și poate avea și perioade de corelație pozitivă.
Înțelegerea corelației negative
Când două variabile sunt corelate, modificările relative ale valorilor lor par a fi legate. Acest model poate fi rezultatul aceleiași cauze de bază sau poate fi pură coincidență. Prin urmare, este important să recunoaștem zicala, „corelația nu implică cauzalitatea”. Cu toate acestea, corelația este un instrument statistic important utilizat pentru a măsura puterea unei relații între două sau mai multe variabile.
Această măsură este exprimată numeric prin coeficientul de corelație, uneori notat cu „r” sau cu litera greacă rho (ρ). Valorile atribuite coeficienților de corelație variază de la -1,0 și 1,0. O corelație pozitivă „perfectă” de +1,0 ar însemna că două variabile se mișcă exact în pași de blocare una cu cealaltă – deci dacă variabila A crește cu două, la fel și variabila B. O corelație negativă „perfectă” de -1,0, în schimb, ar indica că cele două variabile se mișcă în direcții opuse cu magnitudine egală – dacă A crește cu două, B scade cu două.
În realitate, foarte puțini factori sunt perfect corelați în ambele sensuri, iar coeficientul de corelație va cădea undeva în intervalul negativ-unu-la-unu. Rețineți că o corelație zero sugerează că nu există nicio relație între două variabile, iar mișcările lor sunt complet lipsite de legătură sau aleatorii între ele.
Corelațiile negative apar în mod natural în multe contexte. De exemplu, pe măsură ce crește cantitatea de zăpadă, pe șosea apar mai puțini șoferi. Sau, pe măsură ce o vacă îmbătrânește, producția de lapte scade. Pe măsură ce vă exercitați mai mult, aveți tendința de a pierde în greutate. Cu cât sunt mai multe pisici într-un cartier, este legat de mai puțini șoareci. În lumea economiei și a finanțelor apar și corelații negative.
Cum utilizează investitorii corelațiile
Investitorii pot aprecia conceptul de corelație negativă pur și simplu identificând două acțiuni care par a fi corelate negativ. De exemplu, dacă acțiunea A tinde să scadă atunci când acțiunea B crește, un investitor care deține ambele acțiuni ar vedea pierderile dintr-o compensație cu câștigurile din cealaltă. Cele două stocuri pot fi corelate negativ, deoarece experimentează un feedback negativ unul de la altul direct sau pentru că reacționează diferit la aceiași stimuli externi.
În primul caz, imaginați-vă doi concurenți, precum Coca-Cola și PepsiCo. Deoarece aceste două firme sunt blocate într-o luptă perpetuă pentru cota de piață în sectorul băuturilor, ceea ce este bun pentru Coca-Cola poate fi neapărat o veste proastă pentru Pepsi și viceversa. Un nou produs extraordinar de către Pepsi ar putea crește prețul acțiunii în timp ce Coca-Cola scade. Prin urmare, concurenții apropiați pe piețe extrem de competitive pot avea o corelație negativă.
În al doilea caz, cele două stocuri pot reacționa în mod natural la aceeași cauză externă sau indirectă într-un mod opus. De exemplu, acțiunile financiare, cum ar fi băncile sau companiile de asigurări, tind să crească atunci când ratele dobânzilor cresc, în timp ce sectorul imobiliar și utilitățile sunt afectate în mod deosebit, având în vedere aceleași știri.
Mulți investitori studiază Teoria modernă a portofoliului (MPT), teoria formativă din spatele diversificării portofoliului, subliniază că combinarea activelor riscante nu dictează neapărat că riscul global al portofoliului va crește atâta timp cât există corelații negative între ele.
O corelație poate fi sau nu semnificativă. Mulți factori complexi ar putea fi în joc, iar corelația observată ar putea ajunge să fie falsă.
Corelația negativă între acțiuni și obligațiuni
Una dintre cele mai recunoscute corelații negative între clasele de active este cea a acțiunilor și a obligațiunilor. În mod tradițional, experții financiari au recomandat deținerea atât a acțiunilor, cât și a obligațiunilor cu ponderi care variază în funcție de obiectivele investiționale, orizontul de timp și toleranța la risc. Motivul pentru care se dețin atât acțiuni, cât și obligațiuni este că atunci când acțiunile scad, obligațiunile tind să crească. Acest lucru generează o reducere a riscului prin diversificare.
De ce se crede că acțiunile și obligațiunile sunt corelate negativ? Teoria susține că inflația, care este o creștere generală a prețurilor, beneficiază de prețurile acțiunilor, deoarece costurile crescute vor fi transmise consumatorilor și se vor traduce în profituri nominale mai mari. Pe de altă parte, obligațiunile, care plătesc adesea o rată fixă a dobânzii, vor vedea valoarea acelor plăți cupon erodând odată cu inflația, făcându-le mai puțin valoroase. Mai mult, suma investită inițial într-o obligațiune pe termen lung, cunoscută sub numele de principal, va avea mai puțină putere de cumpărare atunci când va fi returnată câțiva ani de acum înainte decât este astăzi. Ca urmare, inflația joacă un rol important în înțelegerea relației dintre prețurile acțiunilor și obligațiunile.
Un al doilea motiv are legătură cu riscul relativ. Obligațiunile sunt adesea văzute ca fiind mai puțin volatile și mai conservatoare, în general, decât acțiunile. În cazul în care investitorii consideră că acțiunile sunt supra-cumpărate sau economia este tremurată și că este posibil să se vândă, ei pot schimba fondurile din active mai riscante, cum ar fi acțiunile și să investească acești bani în obligațiuni. Acest lucru este cunoscut sub numele de „ zbor către siguranță ”, unde presiunea de vânzare în acțiuni accelerează prețurile descendente în timp ce obligațiunile cresc.
Cercetătorii care analizează relația de preț dintre acțiuni și obligațiuni sugerează totuși că corelația negativă presupusă nu este atât de simplă și ar putea fi doar o iluzie. Cercetările empirice privind mișcarea istorică a celor două clase de active arată că există perioade de corelație negativă, dar în cea mai mare parte acestea sunt corelate pozitiv. De fapt, cercetările care privesc încă din 1926 arată că corelația stoc / obligațiuni a fost pozitivă pentru marea majoritate a timpului, cu doar trei perioade semnificative de corelație negativă: din 1929–1932, 1956–1965 și din 1998 -2003.
Corelații negative și tranzacționare Forex
Cursul valutar sau piața valutară implică tranzacționarea valutelor la prețuri în perechi. Ca atare, nicio pereche nu tranzacționează complet independent de celelalte. Odată ce știți corelațiile dintre și între diferite monede și modul în care acestea se schimbă, le puteți folosi în avantajul dvs.
Motivul interdependenței perechilor valutare are mult de-a face cu natura comerțului internațional și a fluxurilor financiare globale. Țările cu deficit comercial mare au valute care tind să fie corelate negativ cu țările care prezintă un surplus. De asemenea, monedele exportatorilor bogați în mărfuri vor fi adesea corelate negativ cu țările care se bazează foarte mult pe importuri.
Corelații negative și managementul afacerilor
În afaceri, corelațiile negative pot fi identificate de către conducere ca o modalitate de a compensa în mod natural riscurile de a face afaceri. Acestea sunt cunoscute sub numele de gard viu natural. Directorii pot privi, de asemenea, relațiile existente, cum ar fi între cheltuielile de marketing și vânzări, ca parte a analizei pieței.
De exemplu, dacă o campanie de marketing costisitoare se confruntă cu scăderea vânzărilor, aceasta ar putea semnaliza că marketingul aruncă înapoi sau înstrăinează clienții și ar trebui reconsiderat. Cu toate acestea, corelațiile nu ar trebui interpretate prea repede ca dovezi ale unei variabile care provoacă o modificare a altei variabile. Mediile de afaceri prezintă adesea cauze și corelații extrem de complexe care pot sau nu să fie semnificative.
În timp ce corelația de calcul poate consuma mult timp, o puteți calcula cu ușurință cu software precum Excel.
Întrebări frecvente despre corelarea negativă
Ce înseamnă corelarea negativă?
Corelația negativă descrie o relație inversă între doi factori sau variabile. De exemplu, X și Y ar fi corelate negativ dacă prețul lui X crește de obicei când Y scade; iar Y crește când X cade.
Ce este un exemplu de corelație negativă?
În plus față de exemplele furnizate mai sus, un exemplu adesea citat al unei corelații negative este între dolarul american și aur. Deoarece dolarul SUA se depreciază față de valute majore sau din cauza inflației, prețul aurului în dolari este în general crescut; iar pe măsură ce dolarul american se apreciază, aurul scade în preț. Acesta este motivul pentru care aurul este considerat o bună acoperire împotriva inflației.
Ce vrei să spui prin corelare pozitivă sau negativă?
O corelație pozitivă ar fi tipul de relație opus corelației negative. Cu alte cuvinte, X și Y ar fi corelate pozitiv dacă ambii cresc împreună sau cad împreună. Rețineți că corelațiile se pot schimba și adesea se schimbă în timp, iar faptul că X și Y sunt corelate pozitiv acum nu înseamnă că vor rămâne așa. Ele pot deveni corelate negativ în viitor.
Ce se consideră o corelație negativă slabă?
Puterea unei relații de corelație este cuantificată prin coeficientul său de corelație, cel mai puternic posibil fiind corelat „perfect”. O corelație negativă perfectă are o valoare de -1,0 și indică faptul că atunci când X crește cu z unități, Y scade cu exact z; si invers. În general, -1,0 până la -0,70 sugerează o corelație negativă puternică, -0,50 o relație negativă moderată și -0,30 o corelație slabă. Amintiți-vă că, deși două variabile pot avea o corelație negativă foarte puternică, această observație în sine nu demonstrează o relație de cauză și efect între cele două.
Linia de fund
Corelațiile negative descriu o relație între factorii care se deplasează în direcții opuse. În timp ce corelațiile negative apar în mai multe contexte, ele prezintă un interes deosebit în lumea financiară, deoarece activele corelate negativ sunt fundamentale pentru diversificarea portofoliului și strategiile de reducere a riscurilor. Chiar dacă relațiile inverse pot persista, corelația nu înseamnă neapărat cauzalitate. Mai mult, corelațiile tind să se schimbe și să se schimbe atât în forță, cât și în direcție în timp.