Analiza dăunătorilor - KamilTaylan.blog
1 mai 2021 19:32

Analiza dăunătorilor

Ce este analiza PEST?

Analiza PEST (politică, economică, socială și tehnologică) este o metodă de management prin care o organizație poate evalua factori externi majori care influențează funcționarea acesteia pentru a deveni mai competitivă pe piață. După cum este descris de acronim, aceste patru zone sunt centrale pentru acest model.

O variantă populară a formatului de analiză PEST, în special în Marea Britanie, este abordarea de planificare strategică PESTLE, care include aspectele suplimentare ale legii și mediului.

Se crede că analiza PEST a fost introdusă pentru prima dată sub numele ETPS de către profesorul de la Harvard, Francis J. Aguilar.În publicația din 1967 „Scanning the Business Environment”, Aguilar a prezentat factorii economici, tehnici, politici și sociali ca fiind influențe majore asupra mediului de afaceri. Ulterior, literele au fost rearanjate pentru a crea un acronim convenabil și ciudat folosit astăzi.

Chei de luat masa

  • Analiza PEST reprezintă politic, economic, social și tehnologic.
  • Acest tip de analiză este utilizat pentru a evalua factorii externi care ar putea afecta profitabilitatea unei companii.
  • În general, este mai eficient cu organizațiile mai mari, care sunt mai susceptibile să experimenteze efectele evenimentelor macro.
  • Analiza PEST este frecvent utilizată împreună cu analiza SWOT, care reprezintă punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările.

Zonele evaluate de analiza PEST

O evaluare cuprinzătoare a principalelor domenii de influență care afectează sectorul în care este poziționată o organizație, precum și organizația însăși, poate facilita o planificare strategică mai eficientă. Această planificare poate fi întreprinsă pentru a maximiza capacitatea organizației de a valorifica condițiile existente, și pentru a fi avertizată și mai bine pregătită pentru schimbări iminente, permițând organizației să rămână în fața concurenților.

Aspectul politic al analizei PEST se concentrează pe domeniile în care politica guvernamentală și / sau modificările legislației afectează economia, industria specifică și organizația în cauză. Domeniile de politici care pot afecta în mod special o organizație includ legislația fiscală și de muncă. Climatul politic general al unei națiuni sau regiuni, precum și relațiile internaționale, pot influența foarte mult organizația. 

Partea economică a analizei vizează factorii cheie ai dobânzii și ratelor de schimb, creșterea economică, cererea și oferta, inflația  și recesiunea.

Factorii sociali care pot fi incluși într-o analiză PEST sunt demografia și distribuția vârstei, atitudinile culturale și tendințele la locul de muncă și stilul de viață.

Componenta tehnologică ia în considerare rolul specific și dezvoltarea tehnologiilor din sector și organizație, precum și utilizările mai largi, tendințele și schimbările tehnologice. Cheltuielile guvernamentale pentru cercetarea tehnologică pot fi, de asemenea, un punct de interes în acest domeniu.

Aplicații ale analizei PEST

Analiza PEST poate ajuta o organizație să recunoască și astfel să valorifice oportunitățile oferite de condițiile existente în mediul de afaceri. Poate fi, de asemenea, utilizat pentru identificarea provocărilor actuale sau viitoare, permițând o planificare eficientă a modului de gestionare a acestor provocări.

Analiza PEST poate fi aplicată și în evaluarea structurii interne a unei organizații pentru a identifica punctele tari și punctele slabe ale politicii sale interne, perspectivelor economice, climatului social și bazei tehnologice. Rezultatele acestei analize pot facilita modificările sau îmbunătățirile în domeniile identificate ca fiind inferioare.

Analiza PEST poate fi utilizată împreună cu alte forme de analiză strategică a afacerii, cum ar fi modelul SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări), pentru un rezultat și mai cuprinzător. Efectuarea unei comparații între aceste analize completate poate oferi o bază foarte solidă pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză.