Organizare de autoreglementare – Definiție SRO
Ce este o organizație de autoreglementare (SRO)?
O organizație de autoreglementare (SRO) este o entitate, cum ar fi o organizație neguvernamentală, care are puterea de a crea și de a aplica reguli și standarde profesionale și standarde independente. În cazul SRO-urilor financiare, cum ar fi bursa de valori, prioritatea este protejarea investitorilor prin stabilirea de reguli, reglementări și stabilirea unor standarde de proceduri care promovează etica, egalitatea și profesionalismul.
Chei de luat masa
- O organizație de autoreglementare (SRO) este una care are puterea de a stabili standarde și reglementări din industrie prin propriile eforturi.
- Deși SRO-urile pot fi proprietate privată, guvernul își poate dicta politicile mai ample.
- Industriile se pot uni și pot începe propriile lor SRO-uri, care le permit să mențină preocupările de competitivitate și siguranță în cazul în care există o lipsă de supraveghere guvernamentală.
Înțelegerea SRO-urilor
Deși SRO-urile sunt organizații private, acestea sunt încă supuse reglementărilor impuse de guvern într-o anumită măsură. Cu toate acestea, guvernul delegă unele aspecte ale supravegherii industriei către organizații de autoreglementare.
Orice legi sau reglementări guvernamentale aplicabile se vor aplica și vor fi cele mai importante, în timp ce cele stabilite de SRO devin suplimentare.
Întrucât SRO are o anumită influență de reglementare asupra unei industrii sau a unei profesii, poate servi adesea ca un câine de pază pentru a proteja împotriva fraudei sau practicilor neprofesionale. Capacitatea unui SRO de a exercita autoritatea de reglementare nu rezultă dintr-o acordare de putere din partea guvernului.
În schimb, SRO-urile realizează adesea controlul prin mecanisme interne care reglementează fluxul operațiunilor comerciale. Autoritatea poate proveni, de asemenea, dintr-un acord extern între companii similare. Scopul acestor organizații este de a guverna din interior evitând în același timp legăturile cu guvernanța unei țări.
Autoritatea organizațiilor de autoreglementare
Odată ce organizația de autoreglementare stabilește reglementări și dispoziții pentru a ghida activitatea, aceste reguli sunt obligatorii. Eșecul de a opera în conformitate cu reglementările date poate avea consecințe, iar o firmă trebuie să înțeleagă aceste reguli atunci când are în vedere asocierea cu SRO.
Mai mult, SRO poate stabili standarde pe care un profesionist sau o afacere trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membru, cum ar fi să aibă o pregătire specifică sau să lucreze într-un mod considerat etic de către industrie.
O funcție suplimentară asumată de SRO este educarea investitorilor cu privire la practicile comerciale adecvate. SRO va furniza informații și va permite contribuții cu privire la orice domenii de interes sau de îngrijorare care pot include fraude sau alte activități din industrie neetice. SRO poate ajuta, de asemenea, investitorii să înțeleagă modul în care funcționează investițiile lor și să ofere consiliere cu privire la metodele de atenuare a riscurilor potențiale asociate cu industria valorilor mobiliare.
Exemple de organizații de autoreglementare includ:
- New York Stock Exchange (NYSE)
- Asociația de Planificare Financiară (FPA)
- Chicago Board of Trade (CBOT)
- Consiliul American al Asigurătorilor de Viață (ACLI)
- Autoritatea de Reglementare a Industriei Financiare, Inc. (FINRA)
- Corporație de compensare cu venit fix (FICC)
- Opțiuni Clearing Corporation (OCC)
- Institutul American de Conturi Publice Certificate (AICPA)
Pot exista, de asemenea, organizații de autoreglementare specifice țării pe care o deservesc, cum ar fi Organizația de reglementare a industriei de investiții din Canada (IIROC) și Asociația fondurilor mutuale din India (AMFI). Unele industrii pot crea, de asemenea, SRO-uri, cu exemple fiind Asociația Baroului American și Institutul de Operațiuni de Energie Nucleară (INPO).
Exemplu din lumea reală: FINRA
De exemplu, Autoritatea de Reglementare în Industria Financiară (FINRA) are puterea de a acorda licență comercianților de valori mobiliare. Autoritatea acestora include capacitatea de a audita dealerii și firmele asociate și de a asigura conformitatea cu standardele existente în prezent. Scopul este promovarea practicilor din industria etică și îmbunătățirea transparenței în cadrul sectorului.
FINRA supraveghează, de asemenea, arbitrajul între investitori, brokeri și alte părți implicate. Această supraveghere oferă un standard pentru soluționarea diferitelor litigii, deși limitează și acțiunile pe care o firmă le poate face în afara sistemului. FINRA nu este o organizație guvernamentală. În schimb, este o organizație privată populată de firme membre care constă din instituții financiare, cum ar fi broker-dealeri și profesioniști financiari.
Regulile și reglementările promovate și aplicate de FINRA se află, așadar, sub egida unui cadru de autoreglementare. Legile sau mandatele guvernamentale intră sub controlul Securities and Exchange Commission (SEC). Legile guvernului federal sau de stat vor înlocui orice reglementări specifice FINRA.