Liberalizarea comerțului
Ce este liberalizarea comerțului?
Liberalizarea comerțului este eliminarea sau reducerea restricțiilor sau barierelor în calea liberului schimb de bunuri între națiuni. Aceste bariere includ tarife, cum ar fi taxe și suprataxe, și bariere nontarifale, cum ar fi regulile de licențiere și cotele. Economiștii consideră adesea relaxarea sau eradicarea acestor restricții ca pași pentru promovarea comerțului liber.
Chei de luat masa
- Liberalizarea comerțului elimină sau reduce barierele din calea comerțului dintre țări, cum ar fi tarifele și cotele.
- Având mai puține bariere în calea comerțului, se reduce costul bunurilor vândute în țările importatoare.
- Liberalizarea comerțului poate aduce beneficii economiilor mai puternice, dar le poate dezavantaja pe cele mai slabe.
Înțelegerea liberalizării comerțului
Liberalizarea comerțului este un subiect controversat. Criticii liberalizării comerțului susțin că politica poate costa locuri de muncă, deoarece bunuri mai ieftine vor inunda piața internă a națiunii. Criticii sugerează, de asemenea, că mărfurile pot fi de calitate inferioară și mai puțin sigure decât produsele interne concurente care ar fi putut fi supuse unor controale mai riguroase ale siguranței și calității.
Susținătorii liberalizării comerțului susțin însă că, în cele din urmă, reduce costurile de consum, crește eficiența și încurajează creșterea economică. Protecționismul, opusul liberalizării comerțului, se caracterizează prin bariere stricte și reglementări de piață. Rezultatul liberalizării comerțului și integrarea rezultată între țări este cunoscută sub numele de globalizare.
Avantajele și dezavantajele liberalizării comerțului
Liberalizarea comerțului promovează comerțul liber, care permite țărilor să comercializeze bunuri fără bariere de reglementare sau costurile asociate acestora. Această reglementare redusă scade costurile pentru țările care fac comerț cu alte națiuni și poate duce, în cele din urmă, la scăderea prețurilor de consum, deoarece importurile sunt supuse unor taxe mai mici, iar concurența va crește probabil.
Creșterea concurenței din străinătate ca urmare a liberalizării comerțului creează un stimulent pentru o eficiență mai mare și o producție mai ieftină de către firmele naționale. Această concurență ar putea stimula, de asemenea, o țară să transfere resursele către industriile în care ar putea avea un avantaj competitiv. De exemplu, liberalizarea comerțului a încurajat Regatul Unit să se concentreze mai degrabă pe sectorul său de servicii decât pe producție.
Cu toate acestea, liberalizarea comerțului poate afecta negativ anumite întreprinderi dintr-o țară din cauza concurenței mai mari din partea producătorilor străini și poate duce la un sprijin local mai mic pentru aceste industrii. De asemenea, poate exista un risc financiar și social dacă produsele sau materiile prime provin din țări cu standarde de mediu mai scăzute.
Liberalizarea comerțului poate reprezenta o amenințare pentru țările sau economiile în curs de dezvoltare, deoarece acestea sunt forțate să concureze pe aceeași piață ca și economiile sau națiunile mai puternice. Această provocare poate înăbuși industriile locale stabilite sau poate duce la eșecul industriilor nou dezvoltate acolo.
Țările cu sisteme de învățământ avansat tind să se adapteze rapid la o economie de liber schimb, deoarece au o piață a muncii care se poate adapta cerințelor în schimbare și facilităților de producție care își pot orienta atenția către bunuri mai solicitate. Țările cu standarde educaționale mai scăzute se pot lupta pentru a se adapta la un mediu economic în schimbare.
Criticii cred că liberalizarea comerțului costă locuri de muncă și scade salariile. Susținătorii cred că stimulează competiția și creșterea.
Exemplu de liberalizare a comerțului
Acordul de liber schimb nord-american (NAFTA) a fost semnat la 17 decembrie 1992 de către Canada, Mexic și Statele Unite. A intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. Acordul a eliminat tarifele la produsele care erau comercializate între cele trei țări. Unul dintre obiectivele NAFTA a fost integrarea Mexicului cu economiile extrem de dezvoltate din Statele Unite și Canada, în parte pentru că Mexicul a fost considerat o nouă piață profitabilă pentru Canada și Statele Unite. Cele trei guverne sperau, de asemenea, că acordul comercial va îmbunătăți economia Mexicului.
În timp, comerțul regional s-a triplat, iar investițiile transfrontaliere au crescut între țări. Cu toate acestea, fostul președinte Donald J. Trump a considerat că acordul dăunează locurilor de muncă și industriei din SUA. La 30 septembrie 2018, administrația Trump a încheiat negocieri privind un pact actualizat, AcordulSUA-Mexic-Canada (USMCA), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2020.
Majoritatea economiștilor sunt de acord că NAFTA a fost benefic pentru economiile canadiene și americane. Potrivit unui raport al Consiliului privind relațiile externe, comerțul regional a crescut de la290 miliarde dolari în 1993 la peste 1,1 trilioane dolari în 2016, iarstocul investițiilor străine directe (ISD) din SUA în Mexic a crescut de la 15 miliarde dolari la peste 100 miliarde dolari. Cu toate acestea, economiștii spun, de asemenea, că și alți factori ar fi putut contribui la aceste rezultate, cum ar fi schimbările tehnologice și comerțul extins cu China.
Criticii NAFTA susțin că acordul a provocat pierderi de locuri de muncă și stagnarea salariilor în Statele Unite, deoarece companiile și-au mutat producția în Mexic pentru a profita de costurile mai mici ale forței de muncă. Rămâne de văzut cum va afecta USMCA acești factori.