2 mai 2021 0:44

Care sunt câteva exemple comune de șoc la cerere?

Șocul cererii este un eveniment surpriză care poate duce la o creștere sau scădere temporară a cererii de bunuri sau servicii. Un exemplu de șoc negativ al cererii ar fi o pandemie globală. Un exemplu de șoc pozitiv al cererii ar fi controalele guvernamentale de stimulare și politica monetară relaxată ca răspuns la pandemie. În timp, șocul dispare și aprovizionarea răspunde pentru a găsi un nou echilibru durabil.

Chei de luat masa

  • Șocurile pozitive ale cererii cresc cererea agregată în economie. Cu toate acestea, creșterea consumului poate duce la inflație dacă economia este aproape de capacitate maximă.
  • Șocurile negative ale cererii scad cererea agregată în economie, deoarece oamenii sunt mai înclinați să economisească decât să consume.
  • Când apare un șoc negativ al cererii, guvernele încearcă să contracareze acest lucru introducând un șoc pozitiv al cererii.

Șocuri pozitive ale cererii

Șocurile pozitive ale cererii au ca efect creșterea cererii agregate în economie, ducând la creșterea consumului. Exemple de șocuri pozitive ale cererii includ:

Companiile care anticipează venituri crescute pot răspunde angajând mai mulți lucrători sau extinzând operațiunile. Această creștere a angajării și a activității economice se retroalimentează pentru a duce la un consum și mai mare. Un dezavantaj al unui șoc pozitiv al cererii este că poate duce la creșterea prețurilor dacă economia este aproape de capacitate maximă, ceea ce crește riscurile de inflație.

Șocuri negative ale cererii

Șocurile economice negative au ca efect crearea fricii. În această mentalitate, oamenii sunt mai înclinați să economisească decât să consume. Exemple de șocuri negative ale cererii includ:

  • Pandemii globale
  • Atacurile teroriste
  • Dezastre naturale
  • Prăbușirea pieței bursiere

În perioadele de șocuri negative ale cererii, oamenii sunt mai puțin înclinați să-și asume riscuri pentru a începe o afacere sau pentru a urma o educație, care sunt activități integrante creșterii economice. Deși aceste decizii pot fi raționale pe bază individuală, pe bază agregată, ele pot duce la pierderi economice paralizante.

Pentru a echilibra un astfel de șoc negativ al cererii, guvernele pot fi înclinate să reducă ratele dobânzii, să reducă impozitele sau să mărească cheltuielile pentru a inversa o spirală negativă auto-consolidată. Acest lucru este destinat în esență să introducă un șoc pozitiv al cererii pentru a contracara unul negativ.