De ce este considerată Elveția un paradis fiscal?
Elveția rămâne în fruntea listei paradisurilor fiscale preferate datorită impozitării sale scăzute a corporațiilor și persoanelor fizice străine. Deși Elveția nu mai este un loc unde să „ ascundă ” banii din cauza presiunilor din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene (UE), aceasta oferă în continuare celor bogați unele beneficii pentru a trăi și a-și păstra banii acolo.
Chei de luat masa
- Națiunea europeană Elveția este considerată a fi un paradis fiscal internațional datorită nivelurilor scăzute de impozitare și a legilor privind confidențialitatea.
- Cu toate acestea, această imagine poate fi supraevaluată, deoarece doar persoanele sau corporațiile foarte bogate își pot permite să-și cumpere ieșirea din impozite normale.
- Mai mult, legile de confidențialitate ale țării, odată anunțate, au fost slăbite prin presiunea UE și a SUA.
Impozitare: marea atracție
Contrar opiniei populare, Elveția nu permite persoanelor străine să locuiască și să facă banci în granițele sale fără taxe. Cu toate acestea, indivizii bogați pot plăti o opțiune redusă, cu sumă forfetară, pe banii pe care îi băncesc în țară, iar guvernul consideră că taxele lor sunt plătite. Pentru a simplifica lucrurile, guvernul se bazează pe suma datorelor pe care străinii le datorează pe șapte ori chiria lor lunară. Țara impozitează și gospodăriile, mai degrabă decât persoanele fizice, iar acest lucru simplifică, și uneori scade, impozitarea pentru cuplurile bogate.
Pentru cei bogați, acest nivel de impozitare scăzută este privit ca un beneficiu de neegalat al vieții în Elveția. Este important de reținut că aceste beneficii fiscale nu sunt disponibile persoanelor fizice care se mută în Elveția în scopuri de angajare.
Corporațiile străine au o mulțime de motive pentru a înființa birouri în Elveția. Guvernul național oferă scutiri fiscale semnificative companiilor care dețin 10% acțiuni ale altor corporații. În mod specific, guvernul reduce suma impozitelor pe care o corporație le datorează pe profit pe baza numărului de acțiuni pe care le deține. Ca atare, corporațiile de tip shell își instalează adesea operațiuni în Elveția pentru a profita de o impozitare scăzută sau deloc.
Confidențialitate financiară pe gheață subțire
Instituțiile financiare elvețiene au o istorie adânc înrădăcinată în păstrarea secretelor celor bogați, datând de la regii francezi la începutul secolului al XVIII-lea. Mai mult, băncile elvețiene au reținut sub presiunea grupurilor activiste și a statelor naționale pentru a dezvălui secretele conturilor create de membrii regimului nazist în timpul celui de-al doilea război mondial. Cu toate acestea, ca răspuns la criza financiară mondială din 2008, băncile elvețiene au cedat presiunilor din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene pentru a dezvălui secretele financiare ale deținătorilor de conturi bogați.
Elveția este semnatară a Legii privind conformitatea fiscală a conturilor străine, cunoscută în mod obișnuit ca FATCA, care obligă băncile elvețiene să dezvăluie informații despre deținătorii de conturi din SUA sau să facă față unor penalități. Țara a semnat un acord similar cu Uniunea Europeană, punând capăt efectiv confidențialității deținătorilor de conturi bancare elvețiene din UE. În ciuda acestor schimbări radicale, Elveția își menține poziția de top trei pe indicele secretului financiar în 2020.