Riscul curbei de randament

Care este riscul curbei de randament?

Riscul curbei randamentului este riscul de a experimenta o schimbare adversă a ratelor dobânzii de piață asociate cu investițiile într-un instrument cu venit fix. Când randamentele pieței se schimbă, acest lucru va avea un impact asupra prețului unui instrument cu venit fix. Când ratele dobânzii de piață sau randamentele cresc, prețul unei obligațiuni va scădea și invers.

Chei de luat masa

• Curba randamentului este o ilustrare grafică a relației dintre ratele dobânzii și randamentele obligațiunilor de diferite scadențe. 
• Riscul curbei randamentului este riscul ca o modificare a ratelor dobânzii să aibă impact asupra titlurilor cu venit fix. 
• Modificările curbei randamentului se bazează pe primele de risc de obligațiuni și pe așteptările ratelor dobânzii viitoare.
• Ratele dobânzii și prețurile obligațiunilor au o relație inversă în care prețurile scad când cresc dobânzile și invers.

Înțelegerea riscului curbei randamentului

Investitorii acordă o atenție deosebită curbei randamentului, deoarece oferă o indicație a direcției în viitor a ratelor dobânzii pe termen scurt și a creșterii economice. Curba randamentului este o ilustrare grafică a relației dintre ratele dobânzii și randamentele obligațiunilor de diferite scadențe, variind de la bonurile de trezorerie pe 3 luni până la obligațiunile de trezorerie pe 30 de ani. Graficul este reprezentat grafic cu axa y reprezentând ratele dobânzii, iar axa x indicând duratele de creștere. 

Deoarece obligațiunile pe termen scurt au de obicei randamente mai mici decât obligațiunile pe termen lung, curba se înclină în sus de la stânga jos la dreapta. Aceasta este o curbă de randament normală sau pozitivă. Ratele dobânzii și prețurile obligațiunilor au o relație inversă în care prețurile scad când cresc dobânzile și invers. Prin urmare, atunci când se modifică ratele dobânzii, curba randamentului se va deplasa, reprezentând un risc, cunoscut sub numele de riscul curbei randamentului, către un investitor în obligațiuni.

Riscul curbei randamentului este asociat fie cu o aplatizare, fie cu o încetinire a curbei randamentului, care este rezultatul schimbării randamentelor între obligațiunile comparabile cu scadențe diferite. Când curba randamentului se schimbă, prețul obligațiunii, care a fost inițial evaluat pe baza curbei randamentului inițial, se va modifica în preț.

consideratii speciale

Orice investitor care deține valori mobiliare purtătoare de dobândă este expus riscului curbei randamentului. Pentru a acoperi acest risc, investitorii pot construi portofolii cu așteptarea că, dacă ratele dobânzii se schimbă, portofoliile lor vor reacționa într-un anumit mod. Deoarece modificările curbei randamentului se bazează pe primele de risc ale obligațiunilor și pe așteptările ratelor dobânzii viitoare, un investitor care este capabil să prezică schimbări în curba randamentului va putea beneficia de modificările corespunzătoare ale prețurilor obligațiunilor.

În plus, investitorii pe termen scurt pot profita de schimbările curbei randamentului prin achiziționarea oricăruia dintre cele două produse tranzacționate la bursă (ETP) – iPath US Treasury Flattener ETN (FLAT) și iPath US Treasury Steepener ETN (STPP).

Tipuri de risc de curbă de randament 

Curbă de randament de aplatizare

Când ratele dobânzilor converg, curba randamentului se aplatizează. O curbă a randamentului de aplatizare este definită ca restrângerea randamentului randamentului între ratele dobânzilor pe termen lung și scurt. Când se întâmplă acest lucru, prețul obligațiunii se va modifica în consecință. Dacă obligațiunea este o obligațiune pe termen scurt cu scadență în trei ani, iar randamentul pe trei ani scade, prețul acestei obligațiuni va crește.

Să vedem un exemplu de aplatizare. Să presupunem că randamentele Trezoreriei pe un bilet de 2 ani și o obligațiune pe 30 de ani sunt de 1,1%, respectiv 3,6%. Dacă randamentul notei scade la 0,9%, iar randamentul obligațiunii scade la 3,2%, randamentul activului pe termen lung are o scădere mult mai mare decât randamentul Trezoreriei pe termen scurt. Acest lucru ar restrânge randamentul randamentului de la 250 de puncte de bază la 230 de puncte de bază.

O curbă a randamentului de aplatizare poate indica slăbiciune economică, deoarece indică faptul că inflația și ratele dobânzii sunt de așteptat să rămână scăzute pentru o vreme. Piețele se așteaptă la o creștere economică redusă, iar disponibilitatea băncilor de a împrumuta este slabă.

Curba de randament îngropat

Dacă curba randamentului se accentuează, aceasta înseamnă că diferența dintre ratele dobânzilor pe termen lung și scurt se lărgește. Cu alte cuvinte, randamentele obligațiunilor pe termen lung cresc mai repede decât randamentele obligațiunilor pe termen scurt sau randamentele obligațiunilor pe termen scurt scad pe măsură ce randamentele obligațiunilor pe termen lung cresc. Prin urmare, prețurile obligațiunilor pe termen lung vor scădea față de obligațiunile pe termen scurt.

O curbă abruptă indică, de obicei, o activitate economică mai puternică și creșterea așteptărilor inflaționale și, prin urmare, rate mai mari ale dobânzii. Când curba randamentului este abruptă, băncile sunt capabile să împrumute bani la rate mai mici ale dobânzii și să împrumute la rate mai mari ale dobânzii. Un exemplu de curbă a randamentului abrupt poate fi văzut într-o notă de 2 ani cu un randament de 1,5% și o obligațiune pe 20 de ani cu un randament de 3,5%. Dacă după o lună, ambele randamente ale Trezoreriei cresc la 1,55%, respectiv 3,65%, spread-ul crește la 210 puncte de bază, de la 200 de puncte de bază.

Curba randamentului inversat

În rare ocazii, randamentul obligațiunilor pe termen scurt este mai mare decât randamentul obligațiunilor pe termen lung. Când se întâmplă acest lucru, curba se inversează. O curbă a randamentului inversat indică faptul că investitorii vor tolera ratele scăzute acum dacă cred că ratele vor scădea și mai jos mai târziu. Deci, investitorii se așteaptă în viitor la rate mai mici ale inflației și la dobânzi.