Șoc economic
Ce este un șoc economic?
Un șoc economic se referă la orice modificare a variabilelor sau relațiilor macroeconomice fundamentale care are un efect substanțial asupra rezultatelor macroeconomice și măsurilor de performanță economică, cum ar fi șomajul, consumul și inflația. Șocurile sunt adesea imprevizibile și sunt de obicei rezultatul unor evenimente considerate a fi dincolo de sfera tranzacțiilor economice normale.
Șocurile economice au efecte pe scară largă și durabile asupra economiei și, potrivit teoriei ciclului real al afacerilor (RBC), se crede că sunt cauza principală a recesiunilor și a ciclurilor economice.
Chei de luat masa
- Șocurile economice sunt evenimente aleatorii, imprevizibile, care au un impact larg asupra economiei și sunt cauzate de lucruri care nu intră în sfera modelelor economice.
- Șocurile economice pot fi clasificate în funcție de sectorul economic din care provin sau de dacă influențează în primul rând fie oferta, fie cererea.
- Deoarece piețele sunt conectate, efectele șocurilor se pot deplasa prin economie pe multe piețe și pot avea un impact macroeconomic major, în bine sau în rău.
Înțelegerea șocurilor economice
Șocurile economice pot fi clasificate ca afectând în primul rând economia, fie din partea nominale, în funcție de faptul dacă provin din modificări ale activității economice reale sau modificări ale valorilor nominale ale variabilelor financiare.
Deoarece piețele și industriile sunt interconectate în economie, șocurile mari la cerere sau ofertă în orice sector al economiei pot avea un impact macroeconomic de anvergură. Șocurile economice pot fi pozitive (utile) sau negative (dăunătoare) economiei, deși, în cea mai mare parte, economiștii și oamenii normali sunt mai preocupați de șocurile negative.
Tipuri de șocuri economice
Șocuri de aprovizionare
Un șoc de aprovizionare este un eveniment care face ca producția din întreaga economie să fie mai dificilă, mai costisitoare sau imposibilă pentru cel puțin unele industrii. O creștere a costului unor mărfuri importante , cum ar fi petrolul, poate determina creșterea prețurilor la combustibil, ceea ce face scump utilizarea acestuia în scopuri comerciale.
Dezastrele naturale sau evenimentele meteorologice, cum ar fi uragane, inundații sau cutremure majore, pot provoca șocuri de aprovizionare, la fel ca și evenimentele provocate de om, cum ar fi războaie sau incidente majore de terorism. Economiștii se referă uneori la majoritatea șocurilor din partea ofertei ca „șocuri tehnologice”.
Solicitați șocuri
Șocurile cererii se produc atunci când există o schimbare bruscă și considerabilă a modelelor de cheltuieli private, fie sub forma cheltuielilor de consum de la consumatori, fie a cheltuielilor de investiții de la întreprinderi. O scădere economică a economiei unei piețe majore de export poate crea un șoc negativ pentru investițiile de afaceri, în special în industriile de export.
O prăbușire a prețurilor acțiunilor sau a locuințelor poate provoca un șoc negativ al cererii, întrucât gospodăriile reacționează la o pierdere de avere reducând brusc cheltuielile de consum. Șocurile de aprovizionare a mărfurilor de consum cu o cerere inelastică a prețului, cum ar fi alimentele și energia, pot duce, de asemenea, la un șoc al cererii prin reducerea veniturilor reale ale consumatorilor. Economiștii se referă uneori la șocurile din partea cererii ca „șocuri non-tehnologice”.
Șocuri financiare
Un șoc financiar este unul care provine din sectorul financiar al economiei. Deoarece economiile moderne sunt atât de dependente de fluxul de lichiditate și de credit pentru a finanța operațiuni normale și salarii, șocurile financiare pot avea impact asupra tuturor industriilor dintr-o economie.
O prăbușire a pieței bursiere, o criză de lichidități în sistemul bancar, schimbări imprevizibile ale politicii monetare sau devalorizarea rapidă a unei monede ar fi exemple de șocuri financiare. Șocurile financiare sunt forma principală a șocurilor nominale, deși efectele lor pot avea în mod clar un impact serios asupra activității economice reale.
Șocuri politice
Șocurile politice sunt modificări ale politicii guvernamentale care au un efect economic profund. Impactul economic al unui șoc politic ar putea fi chiar obiectivul unei acțiuni guvernamentale. Ar putea fi un efect secundar așteptat sau o consecință complet neintenționată.
Politica fiscală este, de fapt, un șoc deliberat al cererii economice, pozitiv sau negativ, menit să netezească cererea agregată în timp. Impunerea tarifelor și a altor bariere în calea comerțului poate crea un șoc pozitiv pentru industriile interne, dar un șoc negativ pentru consumatorii interni. Uneori, chiar și o schimbare potențială a politicii sau o creștere a incertitudinii cu privire la politica viitoare pot crea un șoc economic înainte sau fără o schimbare reală a politicii.
Șocuri tehnologice
Un șoc tehnologic rezultă din evoluțiile tehnologice care afectează productivitatea. Introducerea computerelor și a tehnologiei de internet și creșterea rezultată a productivității în mai multe profesii diferite este un exemplu de șoc tehnologic pozitiv.
Economiștii folosesc adesea termenul de tehnologie într-un sens mult mai larg, astfel încât multe dintre exemplele de mai sus de șocuri economice, cum ar fi o creștere a prețurilor la energie, ar intra și în categoria șocurilor tehnologice. Cu toate acestea, oamenii se referă adesea la șocuri care provin în mod specific din sectorul tehnologiei drept șocuri tehnologice.