1 mai 2021 15:16

Corelația și teoria modernă a portofoliului

Teoria modernă a portofoliului (MPT) afirmă că un investitor poate realiza diversificarea și reduce riscul de pierderi prin reducerea corelației dintre randamentele activelor selectate pentru portofoliu. Scopul este de a optimiza randamentul așteptat împotriva unui anumit nivel de risc.

Chei de luat masa

  • Adepții MPT caută o corelație zero sau aproape zero în mișcările de preț ale diferitelor active dintr-un portofoliu.
  • Adică, caută active care răspund tendințelor macroeconomice în modele distincte.
  • Selecția ideală a activelor va avea cel mai mare randament posibil pentru nivelul de risc dorit.

Teoreticianul modern al portofoliului recomandă ca un investitor să măsoare coeficienții de corelație dintre randamentele diferitelor active pentru a le selecta strategic pe cele care sunt mai puțin susceptibile de a pierde valoare în același timp. Aceasta înseamnă a determina în ce măsură prețurile activelor tind să se deplaseze în aceeași direcție ca răspuns la tendințele macroeconomice.

Corelație perfectă

MPT este un sistem bazat pe matematică pentru selectarea investițiilor care, în combinație, vor oferi cele mai bune randamente pentru un anumit nivel de risc.

Teoria caută cea mai bună corelație între randamentul așteptat și volatilitatea așteptată a diferitelor investiții potențiale. Relația optimă risc-recompensă a fost intitulată frontiera eficientă de economistul Harry Markowitz, care a introdus teoria portofoliului modern în 1952.

Un portofoliu este cunoscut sub numele de „Markowitz-eficient” dacă selecția sa de active este concepută pentru a întoarce câștigurile maxime posibile fără o creștere a riscului.



Dacă corelația este zero, cele două active nu au nicio relație predictivă.

În MPT, frontiera eficientă este locul în care investitorul va găsi combinația de active care oferă cea mai mare rentabilitate posibilă pentru un nivel de risc ales. Aceste active demonstrează corelația optimă între risc și randament.

Scala de corelație

Corelația se măsoară pe o scară de la -1,0 la +1,0:

  • Dacă două active au o corelație de rentabilitate așteptată de 1.0, înseamnă că sunt perfect corelate. Dacă unul câștigă 5%, celălalt câștigă 5%. Dacă unul scade cu 10%, la fel și celălalt.
  • O corelație perfect negativă (-1,0) implică faptul că câștigul unui activ este echivalent proporțional cu pierderea celuilalt activ.
  • O corelație zero indică faptul că cele două active nu au nicio relație predictivă.

MPT subliniază că investitorii ar trebui să caute un fond necorelat (aproape zero) de active pentru a limita riscul. În termeni practici, acest lucru garantează practic un portofoliu diversificat.

Critici asupra teoriei corelației perfecte

Una dintre criticile majore ale teoriei lui Markowitz constă în presupunerea că corelația dintre active este fixă ​​și previzibilă. În lumea reală, relațiile sistematice dintre diferite active nu rămân constante.

Asta înseamnă că MPT devine mai puțin util în perioadele de incertitudine, exact atunci când investitorii au nevoie de cea mai mare protecție împotriva volatilității.

Alții afirmă că variabilele utilizate pentru măsurarea coeficienților de corelație sunt în sine defecte și nivelul real de risc al unui activ poate fi calculat greșit. Valorile așteptate sunt expresii matematice ale covarianței implicite a randamentelor viitoare și nu măsurători istorice ale randamentelor reale.