Blestemul resurselor
Ce este blestemul resurselor?
Blestemul resurselor este un termen folosit pentru a descrie o situație paradoxală în care o țară are performanțe economice, în ciuda faptului că găzduiește resurse naturale valoroase. Blestemul resurselor poate fi numit și capcana resurselor sau paradoxul abundenței.
Există multe explicații potențiale pentru acest fenomen, dar, în general, se crede că este cauzată de faptul că o mare parte din capitalul și forța de muncă a țării sunt concentrate în doar câteva industrii dependente de resurse. Dacă nu reușesc să facă investiții adecvate în alte sectoare, țările pot deveni vulnerabile la scăderea prețurilor la mărfuri, ceea ce duce la o performanță economică pe termen lung.
Chei de luat masa
- Blestemul resurselor se referă la țările care au performanțe economice slabe, în ciuda faptului că au beneficiat de resurse naturale valoroase.
- Apare în principal atunci când o țară își concentrează toate mijloacele de producție pe un sector dependent de resurse.
- Acest lucru poate duce la a deveni foarte dependent de prețul unei anumite mărfuri, ceea ce face dificilă continuarea dezvoltării economiei.
- Angola și Arabia Saudită suferă amândouă de blestemul resurselor, deși Arabia Saudită a avut succes diversificându-se în ultimii ani.
Cum funcționează blestemul resurselor
Blestemul de resurse, sau capcana de resurse, este o situație paradoxală în care țările cu o abundență de neregenerabile resurse naturale o creștere economică stagnare sau chiar economică contracție. Blestemul resurselor apare în principal atunci când o țară începe să își concentreze toate mijloacele de producție pe o singură industrie, cum ar fi producția minieră sau petrolieră, și neglijează investițiile în alte sectoare majore.
Uneori, blestemul resurselor poate rezulta și din corupția guvernului. Dacă o mare parte din bogăția națională este concentrată în doar câteva industrii, guvernul ar putea să abuzeze de puterile sale de reglementare, cum ar fi prin atribuirea unor contracte valoroase bazate pe mită. Dacă prea multă forță de muncă și capital se revarsă într-o mică mână de sectoare, ar putea slăbi restul economiei și ar putea afecta țara în general.
Țările cu economii mai diversificate tind să reziste ciclurilor economice globale mai bine decât țările cu economii concentrate.
Acest tip de problemă este adesea observată în economiile în curs de dezvoltare care au descoperit recent depozite mari de resurse naturale. Odată descoperită o resursă naturală, capitalul investițional disponibil tinde să graviteze către această industrie.
Noua industrie devine o sursă de creștere economică și prosperitate economică relativă, oferind salarii atractive și încurajând cetățenii să își investească economiile în noua industrie. Pe termen lung, această dinamică poate face ca țările să devină foarte dependente de prețul acelei mărfuri, ceea ce face dificilă continuarea dezvoltării economiei.
Exemple din lumea reală a blestemului resurselor
Luați în considerare cazul Angolei. Situat pe coasta de vest a Africii de Sud, Angola găzduiește aproximativ 30 de milioane de cetățeni. Cu toate acestea, economia sa depinde în mare măsură de mărfuri, produsele petroliere reprezentând aproximativ 90% din exporturile țării.
Economia Angolei este extrem de vulnerabilă la orice scădere mare sau susținută a rezervele sale mari de petrol.
O altă țară care se bazează foarte mult pe vânzarea de petrol către alte națiuni este diversifica în mod constant economia, departe de exporturile de țiței. În 2010, țițeiul a reprezentat 75% din totalul exporturilor din Arabia Saudită. Avansăm rapid până în 2018 și această cifră scăzuse la puțin peste 55%.
În anii care au urmat, Arabia Saudită a reușit să-și mărească exporturile de diverse produse manufacturate care sunt legate de țiței, dar care se află mai departe în lanțul valoric. Procedând astfel, Arabia Saudită a reușit să-și reducă dependența de țiței și să ia măsuri în direcția dezvoltării economiei sale, făcând-o mai puțin vulnerabilă la blestemul resurselor.