Revenire anormală
Ce este o revenire anormală?
Un randament anormal descrie profiturile sau pierderile neobișnuit de mari generate de o anumită investiție sau portofoliu pe o perioadă specificată. Performanța diferă de rata de rentabilitate (RoR) așteptată sau anticipată a investițiilor – rentabilitatea estimată ajustată la risc pe baza unui model de stabilire a prețurilor activelor sau utilizând o medie istorică pe termen lung sau tehnici de evaluare multiple.
Returnările anormale pot fi pur și simplu anormale sau pot indica ceva mai nefavorabil, cum ar fi frauda sau manipularea. Randamentele anormale nu trebuie confundate cu randamentele „ alfa ” sau excedentele obținute prin investiții gestionate activ.
Chei de luat masa
- O rentabilitate anormală este cea care se abate de la rentabilitatea așteptată a unei investiții.
- Prezența unor randamente anormale, care pot fi fie pozitive, fie negative în direcție, îi ajută pe investitori să determine performanța ajustată la risc.
- Întoarcerile anormale pot fi produse întâmplător, din cauza unui eveniment extern sau neprevăzut sau ca urmare a unor actori răi.
- O rentabilitate anormală cumulativă (CAR) este suma totală a tuturor randamentelor anormale și poate fi utilizată pentru a măsura efectele pe care le au procesele, achizițiile și alte evenimente asupra prețurilor acțiunilor.
Înțelegerea returnărilor anormale
Randamentele anormale sunt esențiale în determinarea performanțelor ajustate la risc ale unui titlu sau ale portofoliului în comparație cu piața globală sau cu un indice de referință. Randamentele anormale ar putea ajuta la identificarea abilităților unui manager de portofoliu pe o bază ajustată la risc. De asemenea, va ilustra dacă investitorii au primit o compensație adecvată pentru valoarea riscului de investiție asumat.
O revenire anormală poate fi fie pozitivă, fie negativă. Cifra este doar un rezumat al modului în care randamentele reale diferă de randamentul prevăzut. De exemplu, câștigarea a 30% dintr-un fond mutual care se așteaptă să medieze 10% pe an ar crea o rentabilitate anormală pozitivă de 20%. Dacă, pe de altă parte, în același exemplu, randamentul efectiv a fost de 5%, acest lucru ar genera un randament anormal negativ de 5%.
Randamentul anormal este calculat prin scăderea randamentului așteptat din randamentul realizat și poate fi pozitiv sau negativ.
Rentabilitate anormală cumulativă (CAR)
Randamentul anormal cumulativ (CAR) este totalul tuturor randamentelor anormale. De obicei, calculul rentabilității anormale cumulative are loc într-o mică perioadă de timp, de multe ori doar zile. Această scurtă durată se datorează faptului că dovezile au arătat că compunerea randamentelor anormale zilnice poate crea părtinire în rezultate.
Rentabilitatea anormală cumulativă (CAR) este utilizată pentru a măsura efectul proceselor, achizițiilor și altor evenimente asupra prețurilor acțiunilor și este, de asemenea, util pentru a determina acuratețea modelelor de stabilire a prețurilor activelor în prezicerea performanței scontate.
Modelul de stabilire a prețurilor activelor de capital (CAPM) este un cadru utilizat pentru calcularea randamentului așteptat al unui titlu sau al portofoliului pe baza ratei de rentabilitate fără risc, beta și a randamentului de piață așteptat. După calculul randamentului așteptat al unui titlu sau al portofoliului, estimarea randamentului anormal este calculată prin scăderea randamentului așteptat din randamentul realizat.
Exemplu de returnări anormale
Un investitor deține un portofoliu de valori mobiliare și dorește să calculeze rentabilitatea anormală a portofoliului în anul precedent. Să presupunem că rata rentabilității fără risc este de 2%, iar indicele de referință are o rentabilitate așteptată de 15%.
Portofoliul investitorului a revenit cu 25% și a avut un beta de 1,25 atunci când a fost măsurat în raport cu indicele de referință. Prin urmare, având în vedere valoarea riscului asumat, portofoliul ar fi trebuit să întoarcă 18,25% sau (2% + 1,25 x (15% – 2%)). În consecință, randamentul anormal în anul precedent a fost de 6,75% sau 25 – 18,25%.
Aceleași calcule pot fi utile pentru o deținere de acțiuni. De exemplu, stocul ABC a revenit cu 9% și a avut un beta de 2, atunci când a fost măsurat în raport cu indicele său de referință. Luați în considerare faptul că rata rentabilității fără risc este de 5%, iar indicele de referință are o rentabilitate așteptată de 12%. Pe baza CAPM, stocul ABC are o rentabilitate preconizată de 19%. Prin urmare, stocul ABC a avut o rentabilitate anormală de -10% și a performat slab pe piață în această perioadă.