Prima pentru risc de țară (CRP)

Ce este prima pentru risc de țară (CRP)?

Prima pentru risc de țară (CRP) este randamentul suplimentar sau prima cerută de investitori pentru a-i compensa pentru riscul mai mare asociat investiției într-o țară străină, în comparație cu investițiile pe piața internă. Oportunitățile de investiții de peste mări sunt însoțite de un risc mai mare, din cauza pletei de factori de risc geopolitici și macroeconomici care trebuie luați în considerare. Aceste riscuri crescute fac ca investitorii să fie atenți la investițiile în țări străine și, ca urmare, solicită o primă de risc pentru investițiile în acestea. Prima de risc de țară este, în general, mai mare pentru piețele în curs de dezvoltare decât pentru țările dezvoltate.

Înțelegerea primei de risc pentru țară (CRP)

Riscul de țară cuprinde numeroși factori, printre care:

• Instabilitate politica;
• Riscuri economice precum condiții de recesiune, inflație mai mare etc.;
• Povara datoriei suverane și probabilitatea de nerambursare;
• Fluctuații valutare;
• Reglementări guvernamentale adverse (cum ar fi exproprierea sau controalele valutare).

Riscul de țară este un factor cheie care trebuie luat în considerare atunci când investiți pe piețe externe. Majoritatea agențiilor naționale de dezvoltare a exporturilor au dosare aprofundate cu privire la riscurile asociate activității de afaceri în diferite țări din întreaga lume.

Prima de risc pentru țară poate avea un impact semnificativ asupra calculelor de evaluare și finanțare corporativă. Calculul CRP implică estimarea primei de risc pentru o piață matură, cum ar fi Statele Unite, și adăugarea unui spread implicit la aceasta.

Chei de luat masa

• Prima de risc pentru țară, prima suplimentară necesară pentru a compensa investitorii pentru riscul mai mare de a investi în străinătate, este un factor cheie care trebuie luat în considerare atunci când investim pe piețe externe.
• CRP este în general mai mare pentru piețele în curs de dezvoltare decât pentru țările dezvoltate.

Estimarea primei de risc pentru țară

Există două metode frecvent utilizate pentru estimarea CRP:

• Metoda datoriei suverane: CRP pentru o anumită țară poate fi estimată prin compararea diferenței dintre randamentele datoriei suverane dintre țară și o piață matură precum SUA
• Metoda riscului de capitaluri proprii: CRP se măsoară pe baza volatilității relative a randamentelor pieței de capitaluri proprii între o anumită țară și o țară dezvoltată.

Cu toate acestea, există dezavantaje ale ambelor metode. Dacă se percepe că o țară are un risc crescut de a neîndeplini datoria sa suverană, randamentele datoriei sale suverane ar crește, așa cum a fost cazul pentru o serie de țări europene în al doilea deceniu al actualului mileniu. În astfel de cazuri, diferența asupra randamentelor datoriei suverane poate să nu fie neapărat un indicator util al riscurilor cu care se confruntă investitorii din aceste țări. În ceea ce privește metoda riscului de capitaluri proprii, poate subestima semnificativ CRP dacă volatilitatea pieței unei țări este anormal de scăzută din cauza nelichidității pieței și a numărului mai mic de companii publice, care pot fi caracteristice unor piețe de frontieră.

Calculul primei de risc pentru țară

O a treia metodă de calcul al unui număr CRP care poate fi utilizat de investitorii de capitaluri proprii depășește dezavantajele celor două abordări de mai sus. Pentru o anumită țară A, prima de risc de țară poate fi calculată ca:

Prima de risc pentru țară (pentru țara A) = Spread pe randamentul datoriei suverane din țara A x (deviația standard anualizată a indicelui de capital propriu al țării A / deviația standard anualizată a pieței sau indicelui obligațiunilor suverane din țara A)

Abaterea standard anualizată este o măsură a volatilității. Rațiunea din spatele comparării volatilității piețelor de acțiuni și a obligațiunilor suverane pentru o anumită țară în această metodă este că acestea concurează între ele pentru fondurile investitorilor. Astfel, dacă piața de valori a unei țări este semnificativ mai volatilă decât piața obligațiunilor suverane, CRP-ul său ar fi pe partea superioară, ceea ce înseamnă că investitorii ar cere o primă mai mare pentru a investi pe piața de acțiuni a țării (comparativ cu piața de obligațiuni), deoarece ar fi considerat mai riscant.

Rețineți că, în sensul acestui calcul, obligațiunile suverane ale unei țări ar trebui să fie denominate într-o monedă în care există o entitate fără implicit, cum ar fi dolarul american sau euro.

Întrucât prima de risc calculată în acest mod este aplicabilă investițiilor de capitaluri proprii, CRP este, în acest caz, sinonim cu prima de risc de capital de țară și cei doi termeni sunt adesea utilizați în mod interschimbabil.

Exemplu:

• Randament pentru obligațiunea suverană pe 10 ani exprimată în USD a țării A = 6,0%
• Randament la obligațiunea de trezorerie americană pe 10 ani = 2,5%
• Abaterea standard anualizată pentru indicele de capital de referință al țării A = 30%
• Abaterea standard anualizată pentru indicele obligațiunilor suverane exprimate în USD în țara A = 15%

Prima de risc pentru țară (capitaluri proprii) pentru țara A = (6,0% – 2,5%) x (30% / 15%) = 7,0%

Țări cu cel mai înalt CRP

Aswath Damodaran, profesor de finanțe la Stern School of Business din NYU, menține o bază de date publică a estimărilor sale CRP, care sunt utilizate pe scară largă în industria financiară. În aprilie 2020, țările cu cele mai mari CRP sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul afișează prima de risc totală de capital în a doua coloană și CRP în a treia coloană. După cum sa menționat mai devreme, calculul CRP presupune estimarea primei de risc pentru o piață matură și adăugarea unui spread implicit la aceasta.

Damodaran își asumă prima de risc pentru o piață de capital matură la 5,23% (începând cu 1 iulie 2020). Astfel, Angola are un CRP de 25,77% și o primă totală de risc de capital de 31,78% (22,14% + 6,01%).

Incorporarea CRP în CAPM

Modelul de stabilire a prețurilor activelor de capital ( CAPM ) poate fi ajustat pentru a reflecta riscurile suplimentare ale investițiilor internaționale. CAPM detaliază relația dintre riscul sistematic și rentabilitatea preconizată a activelor, în special a acțiunilor. Modelul CAPM este utilizat pe scară largă în întreaga industrie a serviciilor financiare în scopul stabilirii prețurilor valorilor mobiliare riscante, generând rentabilități ulterioare așteptate pentru active și calculând costurile de capital.

Funcția CAPM:

Există trei abordări pentru încorporarea unei prime de risc de țară în CAPM, astfel încât să se obțină o primă de risc de acțiune care poate fi utilizată pentru a evalua riscul de a investi într-o companie situată într-o țară străină.

1. Prima abordare presupune că fiecare companie din țara străină este la fel de expusă riscului de țară. Deși această abordare este folosită în mod obișnuit, nu face nicio distincție între oricare două companii din țara străină, chiar dacă una este o firmă uriașă orientată spre export, iar cealaltă este o mică afacere locală. În astfel de cazuri, CRP ar fi adăugat la randamentul preconizat al pieței mature, astfel încât CAPM să fie:

Re=Rf+β(Rm-Rf)+CRP\ begin {align} & \ text {R} _ \ text {e} = \ text {R} _ \ text {f} + \ beta (\ text {R} _ \ text {m} – \ text {R} _ \ text {f}) + \ text {CRP} \\ \ end {align}(…)Re(…)=Rf(…)+β(Rm(…)-Rf(…))+CRP(…)

1. A doua abordare presupune că expunerea unei companii la riscul de țară este similară cu expunerea sa la alt risc de piață. Prin urmare,

1. A treia abordare consideră riscul de țară ca un factor de risc separat, înmulțind CRP cu o variabilă (în general notată cu lambda sau λ). În termeni generali, o companie care are o expunere semnificativă la o țară străină – în virtutea obținerii unui procent mare din veniturile sale din acea țară sau a unei cote substanțiale din producția sa situată acolo – ar avea o valoare λ mai mare decât o companie care este mai puțin expus acelei țări.

Exemplu : Continuând cu exemplul citat anterior, care ar fi costul capitalului propriu pentru o companie care are în vedere înființarea unui proiect în țara A, având în vedere următorii parametri?

CRP for Country A=7.0%Rf=risk-free rate=2.5%Rm=expected market return=7.5%Project Beta=1.25Cost of equity=Rf+β(Rm-Rf+CRP)Cost of equity=2.5%+1.25 (7.5%-2.5%+7.0)Cost of equity=17.5%\ begin {align} & \ text {CRP pentru țara A} = 7,0 \% \\ & \ text {R} _ \ text {f} = \ text {rata fără risc} = 2,5 \% \\ & \ text {R} _ \ text {m} = \ text {rentabilitate de piață așteptată} = 7,5 \% \\ & \ text {Project Beta} = 1,25 \\ & \ text {Cost of equity} = \ text {R} _ \ text {f} + \ beta (\ text {R} _ \ text {m} – \ text {R} _ \ text {f} + \ text {CRP}) \\ & \ phantom {\ text {Costul capitalului propriu }} = 2,5 \% + 1,25 \ (7,5 \% – 2,5 \% + 7,0) \\ & \ phantom {\ text {Costul capitalului propriu}} = 17,5 \% \ end {align}(…)CRP pentru țara A=7.0%Rf(…)=rata fara risc=2.5%Rm(…)=rentabilitatea așteptată a pieței=7.5%Proiect Beta=1.25Costul capitalului propriu=Rf(…)+β(Rm(…)-Rf(…)+CRP )Costul capitalului propriu=2.5%+1.25 (7.5%-2.5%+7.0)Costul capitalului propriu=17.5%(…)

Prima pentru risc de țară – Pro și contra

În timp ce majoritatea ar fi de acord cu faptul că țara riscă ajutorul primar prin reprezentarea faptului că o țară, cum ar fi Myanmar, ar prezenta mai multă incertitudine decât, să zicem, Germania, unii adversari pun la îndoială utilitatea CRP. Unii sugerează că riscul de țară este diversificabil. În ceea ce privește CAPM descris mai sus, împreună cu alte modele de risc și rentabilitate – care implică un risc de piață nediversificabil – rămâne întrebarea dacă riscul suplimentar de piață emergentă poate fi diversificat. În acest caz, unii susțin că nu ar trebui percepute premii suplimentare.

Alții consideră că CAPM tradițional poate fi extins într-un model global, încorporând astfel diverse CRP-uri. În acest punct de vedere, un CAPM global ar capta o singură primă globală de risc de capital, bazându-se pe beta ul unui activ pentru a determina volatilitatea. Un ultim argument major se bazează pe convingerea că riscul de țară se reflectă mai bine în fluxurile de numerar ale unei companii decât rata de actualizare utilizată. Ajustările pentru eventuale evenimente negative în interiorul unei națiuni, cum ar fi instabilitatea politică și / sau economică, ar fi transformate în fluxurile de numerar preconizate, eliminând astfel necesitatea ajustărilor în altă parte a calculului.

În general, însă, CRP servește unui scop util prin cuantificarea așteptărilor mai mari de rentabilitate a investițiilor în jurisdicții străine, care au, fără îndoială, un strat suplimentar de risc în comparație cu investițiile interne. Începând cu 2020, riscurile investițiilor în străinătate par să crească, având în vedere creșterea tensiunilor comerciale și a altor preocupări la nivel global.

BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, are un „ tablou de bord al riscurilor geopolitice ” care analizează riscurile principale. Începând din decembrie 2020, aceste riscuri includeau: fragmentarea europeană, concurența SUA-China, tensiunile din Asia de Sud, tensiunile comerciale globale, conflictul din Coreea de Nord, terorismul și atacurile cibernetice majore, tensiunile Golfului și politica LatAm. Deși unele dintre aceste probleme ar putea fi bine rezolvate în timp, ar părea prudent să se ia în considerare acești factori de risc în orice evaluare a rentabilităților dintr-un proiect sau investiție situată într-o țară străină.