Sistemul Monetar European (SME)
Ce este Sistemul Monetar European (SME)?
Sistemul monetar european (SME) a fost un regim de schimb valutar reglabil înființat în 1979 pentru a încuraja o cooperare mai strânsă în domeniul politicii monetare între membrii Comunității Europene (CE). Sistemul Monetar European (SME) a fost ulterior succedat de Uniunea Economică și Monetară Europeană (UEM), care a stabilit o monedă comună numită euro.
Chei de luat masa
- Sistemul Monetar European (SME) a fost un acord între țările europene pentru a-și lega monedele.
- Scopul a fost stabilizarea inflației și oprirea fluctuațiilor mari ale cursului de schimb între aceste țări vecine, facilitându-le comerțul cu bunuri între ele.
- Sistemului Monetar European (SME) i-a urmat Uniunea Economică și Monetară Europeană (UEM), care a stabilit o monedă comună numită euro.
Înțelegerea sistemului monetar european (SME)
Sistemul Monetar European (EMS) a fost creat ca răspuns la prăbușirea Acordului Bretton Woods. Format în urma celui de-al doilea război mondial (Al Doilea Război Mondial), Acordul de la Bretton Woods a stabilit un curs de schimb valutar fix ajustabil pentru a stabiliza economiile. Când a fost abandonată la începutul anilor 1970, monedele au început să plutească, determinând membrii CE să caute un nou acord de curs de schimb care să completeze uniunea lor vamală.
Obiectivul principal al Sistemului Monetar European (SME) a fost stabilizarea inflației și stoparea fluctuațiilor mari ale cursului de schimb între țările europene. Aceasta a făcut parte dintr-un obiectiv mai larg de a încuraja unitatea economică și politică în Europa și de a deschide calea pentru o viitoare monedă comună, euro.
Fluctuațiile valutare au fost controlate printr-un mecanism al cursului de schimb (ERM). ERM a fost responsabil pentru fixarea cursurilor de schimb naționale, permițând doar ușoare abateri de la unitatea monetară europeană (ECU) – o monedă artificială compusă bazată pe un coș de 12 monede membre UE, ponderat în funcție de cota de producție a fiecărei țări din UE. ECU a servit ca monedă de referință pentru politica cursului de schimb și a determinat cursurile de schimb între monedele țărilor participante prin metode contabile sancționate oficial.
Istoria Sistemului Monetar European (SME)
Primii ani ai Sistemului Monetar European (EMS) au fost marcați de valori valutare inegale și ajustări care au ridicat valoarea monedelor mai puternice și au redus cele ale celor mai slabe. După 1986, modificările ratelor naționale ale dobânzii au fost folosite în mod special pentru a menține toate monedele stabile.
La începutul anilor ’90 a apărut o nouă criză pentru Sistemul Monetar European (SME). Condițiile economice și politice diferite ale țărilor membre, în special reunificarea Germaniei, au dus la retragerea definitivă a Marii Britanii din Sistemul Monetar European (SME) în 1992. Retragerea Marii Britanii a reflectat și a prefigurat insistența sa asupra independenței față de Europa continentală, refuzând ulterior să adere la zona euro alături de Suedia și Danemarca.
Între timp, s-au intensificat eforturile de formare a unei monede comune și de consolidare a unor alianțe economice mai mari. În 1993, majoritatea membrilor CE au semnat Tratatul de la Maastricht, de instituire a Uniunii Europene (UE). Un an mai târziu, UE a creat Institutul Monetar European, care a devenit ulterior Banca Centrală Europeană (BCE).
Important
Principala responsabilitate a BCE, care a luat ființă în 1998, a fost instituirea unei politici monetare și a ratei dobânzii unice.
La sfârșitul anului 1998, majoritatea țărilor din UE și-au redus unanim ratele dobânzii pentru a promova creșterea economică și pentru a se pregăti pentru implementarea monedei euro. În ianuarie 1999, s-a născut o monedă unificată, euro, care a fost folosită de majoritatea țărilor membre ale UE. A fost înființată Uniunea Economică și Monetară Europeană (UEM), succedând Sistemului Monetar European (EMS) ca noul nume pentru politica monetară și economică comună a UE.
Critica sistemului monetar european (SME)
În cadrul Sistemului Monetar European (SME), ratele de schimb ar putea fi modificate numai dacă ambele țări membre și Comisia Europeană ar fi de acord. Aceasta a fost o mișcare fără precedent care a atras multe critici.
Odată cu criza economică globală din 2008-2009 și cu consecințele economice care au urmat, au devenit evidente probleme semnificative în politica fundamentală a sistemului monetar european (SME).
Anumite state membre; Grecia, în special, dar și Irlanda, Spania, Portugalia și Cipru, au înregistrat deficite naționale ridicate care au devenit criza datoriilor suverane europene. Aceste țări nu au putut recurge la devalorizare și nu li sa permis să cheltuiască pentru a compensa ratele șomajului .
De la început, politica Sistemului Monetar European (SME) a interzis intenționat salvarea economiilor aflate în dificultate în zona euro. Cu reticența vocală a membrilor UE cu economii mai puternice, UEM a stabilit în cele din urmă măsuri de salvare pentru a oferi ajutor membrilor periferici cu dificultăți.