Portofoliu internațional
Un portofoliu internațional este o selecție de acțiuni și alte active care se concentrează mai degrabă pe piețele externe decât pe cele interne. Dacă este bine conceput, un portofoliu internațional oferă investitorului expunerea la piețele emergente și dezvoltate și oferă diversificare.
Înțelegerea portofoliului internațional
Un portofoliu internațional face apel la investitorii care doresc să își diversifice activele îndepărtându-se de un portofoliu exclusiv intern. Acest tip de portofoliu poate avea riscuri crescute din cauza instabilității economice și politice potențiale pe unele piețe emergente. Există, de asemenea, riscul ca moneda unei piețe străine să scadă în valoare față de dolarul SUA.
Chei de luat masa
- Un portofoliu internațional poate atrage investitorul care dorește o anumită expunere la stocurile economiilor care cresc mai repede decât cel al SUA
- Riscurile unei astfel de strategii pot fi reduse prin amestecarea acțiunilor de pe piețele emergente cu acțiuni ale unora dintre performanții solizi ai țărilor industrializate.
- De asemenea, investitorul ar putea arunca o privire asupra unora dintre companiile americane care se confruntă cu cea mai rapidă creștere în străinătate.
Cel mai grav dintre aceste riscuri poate fi redus prin compensarea acțiunilor riscante de pe piețele emergente cu investiții pe piețele externe industrializate și mature. Sau, riscurile pot fi compensate prin investiții în acțiunile companiilor americane care își arată cea mai bună creștere pe piețele din străinătate.
Cea mai eficientă modalitate prin care investitorii dețin un portofoliu internațional este de a cumpăra un fond tranzacționat la bursă (ETF) care se concentrează pe acțiuni străine, cum ar fi ETF Vanguard FTSE Developed Markets sau ETF Schwab International Equity.
Alegeri riscante și mai puțin riscante
În trecutul recent, creșterea economiilor din China și India le-a depășit cu mult pe cele din SUA, ceea ce a creat o grabă de a investi în acțiunile acestor țări. Ambele sunt încă în creștere rapidă, dar un investitor în acțiunile oricărei națiuni ar trebui să facă acum unele cercetări pentru a găsi acțiuni care nu și-au văzut deja cele mai bune zile.
Căutarea de noi țări cu creștere rapidă a dus la câștigători și învinși. Nu cu mult timp în urmă, investitorii care doreau o creștere rapidă se uitau la națiunile CIVETS. Erau Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia și Africa de Sud. Nu toate aceste țări ar fi în continuare pe lista investitorilor cu economii promițătoare.
Riscul valutar este un factor în investițiile internaționale. Puteți câștiga (sau pierde) pe măsură ce rata valutară a altei națiuni se mișcă.
Între timp, în lumea mai industrializată, există nume care vor fi familiare oricărui investitor american și care sunt disponibile, direct sau prin fonduri mutuale și ETF-uri. De exemplu, cele mai mari participații din Indicele Fondului Internațional de Valori Internaționale Vanguard sunt Alibaba din China, Nestle din Elveția, China Tencent Holdings, Samsung din Coreea de Sud și Taiwan Semiconductor.
Este demn de remarcat faptul că, la începutul anului 2020, doar 22,50% din deținerile fondului au fost investite pe piețe emergente, cu 41,50% în active europene, iar restul s-au răspândit pe tot globul.
Avantajele portofoliului internațional
- Poate reduce riscul: A avea un portofoliu internațional poate fi utilizat pentru a reduce riscul investițional. În cazul în care acțiunile din SUA sunt puțin performante, câștigurile din deținerile internaționale ale investitorului pot netezi randamentele. De exemplu, un investitor poate împărți un portofoliu în mod egal între participațiile străine și cele naționale. Portofoliul intern poate scădea cu 10%, în timp ce portofoliul internațional ar putea avansa cu 20%, lăsând investitorului un randament net global de 10%. Riscul poate fi redus în continuare prin deținerea unei selecții de acțiuni de pe piețele dezvoltate și emergente din portofoliul internațional.
- Diversifică expunerea valutară: atunci când investitorii cumpără acțiuni pentru un portofoliu internațional, aceștia cumpără, de asemenea, efectiv monedele în care sunt cotate acțiunile. De exemplu, dacă un investitor achiziționează o acțiune listată la bursa din Londra, valoarea acțiunii poate crește și scădea odată cu lira britanică. Dacă dolarul SUA scade, portofoliul internațional al investitorului ajută la neutralizarea fluctuațiilor valutare.
- Timpul ciclului pieței: un investitor cu un portofoliu internațional poate profita de ciclurile pieței din diferite țări. De exemplu, un investitor poate crede că acțiunile SUA și dolarul SUA sunt supraevaluate și poate căuta oportunități de investiții în regiunile în curs de dezvoltare, precum America Latină și Asia, despre care se crede că beneficiază de intrarea de capital și cererea de mărfuri.
Limitări ale portofoliului internațional
- Risc politic și economic: Multe țări în curs de dezvoltare nu au același nivel de stabilitate politică și economică ca și Statele Unite. Acest lucru crește riscul la un nivel pe care mulți investitori nu consideră că îl pot tolera. De exemplu, o lovitură de stat politică într-o țară în curs de dezvoltare poate duce la scăderea pieței sale cu 40%.
- Costuri mai mari de tranzacție: investitorii plătesc de obicei mai mult comisioane și comisioane de brokeraj atunci când cumpără și vând acțiuni internaționale, ceea ce le reduce rentabilitatea globală. Este posibil să fie necesară plătirea unor taxe, taxe de timbru, taxe și comisioane de schimb, care diluează în continuare câștigurile. Multe dintre aceste costuri pot fi reduse sau eliminate semnificativ prin câștigarea expunerii la un portofoliu internațional folosind ETF-uri sau fonduri mutuale.