Strategii utilizate pentru reducerea raportului datorie-capital al unei companii

Raportul datorie-capital este un raport de levier financiar, similar cu raportul datorie-capital propriu (D / E), compară datoria totală a unei companii cu capitalul său total, care este compus din finanțarea datoriei și capitalul propriu. Raportul este ceva folosit ca bază pentru situația financiară a unei companii și este ceva pe care îl folosesc investitorii atunci când determină riscul unei anumite investiții.

Chei de luat masa

• Raportul datorie-capital este un raport de levier financiar, similar cu raportul datorie-capital (D / E).
• Această valoare oferă o indicație a solidității financiare globale a unei companii, precum și dezvăluie nivelurile proporționale ale finanțării datoriei și capitalurilor proprii.
• Printre strategiile care pot fi folosite se numără creșterea rentabilității, o mai bună gestionare a stocurilor și restructurarea datoriilor.

Pentru ce se utilizează raportul datorie-capital

Această valoare oferă o indicație a solidității financiare globale a unei companii, precum și dezvăluie nivelurile proporționale ale finanțării datoriei și capitalurilor proprii. O valoare de 0,5 sau mai mică este considerată bună, în timp ce orice valoare mai mare de 1 arată o companie ca fiind insolvabilă din punct de vedere tehnic.

Raportul este, de asemenea, utilizat pentru a determina măsura în care o companie poate investi pe baza mărimii activelor disponibile. De exemplu, o companie cu un raport ridicat datorie-capital ar fi asumat un risc mare dacă ar folosi echipamentele existente sau bunurile imobile ca garanție pentru o nouă întreprindere. Întrucât teoretic și-ar crește raportul, ar fi văzute ca o datorie mai mare, deoarece elementele pârghiate ar putea să nu fie suficiente pentru a-și acoperi obligațiile financiare dacă noua întreprindere nu ar funcționa conform planificării.

Modul în care companiile reduc raportul datorie-capital

Companiile pot lua măsuri pentru a reduce și îmbunătăți ratele datoriei / capitalului. Printre strategiile care pot fi folosite se numără creșterea rentabilității, o mai bună gestionare a stocurilor și restructurarea datoriilor. Metodele utilizate pentru scăderea raportului sunt cel mai bine utilizate în tandem și, dacă calendarul pieței este corect, sunt utilizate împreună cu o creștere a prețurilor bunurilor sau serviciilor lor.

Venituri crescute

Cel mai logic pas pe care îl poate face o companie pentru a-și reduce raportul datorie-capital este acela de a crește veniturile din vânzări și, sperăm, profiturile. Acest lucru poate fi realizat prin creșterea prețurilor, creșterea vânzărilor sau reducerea costurilor. Numerarul suplimentar generat poate fi apoi utilizat pentru a achita datoriile existente.

Managementul inventarului

O altă măsură care poate fi luată pentru a reduce raportul datorie-capital este gestionarea mai eficientă a stocurilor. Inventarul poate prelua o cantitate foarte importantă de capital de lucru al unei companii. Menținerea unor niveluri inutile ridicate de inventar dincolo de ceea ce este necesar pentru a umple comenzile clienților în timp util este o risipă de flux de numerar. Companiile pot examina raportul de vânzări de inventar pe zi (DSI), parte a ciclului de conversie a numerarului (CCC), pentru a determina cât de eficient este gestionat inventarul.

Restructurarea datoriilor

Restructurarea datoriilor oferă o altă modalitate de reducere a raportului datorie-capital. Dacă o companie plătește în mare parte rate de dobândă relativ ridicate la împrumuturile sale, iar ratele dobânzii actuale sunt semnificativ mai mici, compania poate căuta să își refinanțeze datoria existentă. Acest lucru va reduce atât cheltuielile cu dobânzile, cât și plățile lunare, îmbunătățind profitabilitatea liniei de bază și fluxul de numerar al companiei și sporind depozitele de capital. Aceasta este o metodă obișnuită și simplă utilizată pentru a intermedia termeni mai buni pentru companie și ieșirile acestora.

Linia de fund

Companiile pot utiliza anumite instrumente, cum ar fi restructurarea datoriilor și gestionarea stocurilor, pentru a-și reduce raportul datorie-capital. Prin utilizarea anumitor tehnici contabile de linie inferioară, compania se poate ajuta să se facă să apară într-o poziție financiară mai bună, fără teama de insolvență.