Ce este indicele de volatilitate Cboe? (VIX)
CBOE Options Exchange calculează un indice în timp real pentru a arăta nivelul așteptat de fluctuație a prețurilor în opțiunile Index S & P 500 în următoarele 12 luni. Denumit oficial Indicele Volatilității Cboe și listat sub simbolul VIX, investitorii și analiștii se referă uneori la porecla sa neoficială: indicele fricii.
Din punct de vedere tehnic, indicele volatilității Cboe nu măsoară același tip de volatilitate ca majoritatea celorlalți indicatori. Volatilitatea este nivelul fluctuațiilor de preț care pot fi observate privind datele din trecut. În schimb, VIX analizează așteptările de volatilitate viitoare, cunoscută și sub numele de volatilitate implicită. Momentele de incertitudine mai mare (volatilitatea viitoare așteptată) au ca rezultat valori VIX mai mari, în timp ce perioadele mai puțin anxioase corespund cu valori mai mici.
VIX inițial a fost lansat de Cboe Global Markets în 1993. La acea dată, indicele lua în considerare doar volatilitatea implicită a opt opțiuni de vânzare și apelare S&P 100 separate. După 2002, Cboe a luat decizia de a extinde VIX la S&P 500 pentru a capta mai bine sentimentul pieței. VIX futures au fost adăugate în 2004 și opțiunile VIX au urmat în 2006.
Valorile VIX sunt cotate în puncte procentuale și ar trebui să prezică mișcarea prețului acțiunilor în S&P 500 în următoarele 30 de zile. Această valoare este apoi anualizată pentru a acoperi următoarea perioadă de 12 luni. Formula VIX este calculată ca rădăcină pătrată a ratei de schimb a varianței parțiale în primele 30 de zile, cunoscută și sub denumirea de așteptare neutră la risc. Această formulă a fost dezvoltată de profesorul Robert Whaley de la Universitatea Vanderbilt în 1993.
Investitorii, analiștii și administratorii de portofoliu privesc Indicele Volatilității Cboe ca o modalitate de a măsura stresul pieței înainte de a lua decizii. Atunci când randamentele VIX sunt mai mari, participanții pe piață sunt mai predispuși să urmeze strategii de investiții cu un risc mai mic.