CAPEX vs. Cheltuieli curente: Care este diferența?

CAPEX vs. Cheltuielile curente: o prezentare generală

Cheltuielile curente sunt achizițiile necesare pentru a menține o afacere de la o zi la alta, cum ar fi chiria, facturile de utilități și rechizitele de birou. Între timp, cheltuielile de capital sau CAPEX sunt considerate achiziții de active sau investiții pe termen lung realizate într-o afacere, mai degrabă decât cheltuieli generale de afaceri. Internal Revenue Service  (IRS) permite companiilor să reducă venitul lor impozabil prin deducerea unor costuri sau cheltuieli în fiecare an. Cu toate acestea, cheltuielile curente și cheltuielile de capital sunt raportate și contabilizate diferit.

Chei de luat masa

• Cheltuielile curente sunt achizițiile necesare care mențin o afacere în funcțiune, cum ar fi chiria, facturile de utilități și rechizitele de birou.
• Cheltuielile de capital sunt achiziții de active care au o durată de viață utilă mai mare de un an și sunt considerate investiții pe termen lung într-o afacere.
• Cheltuielile curente sunt cheltuite în primul an, reducând venitul impozabil al unei companii.
• Cu CAPEX, costul activului este repartizat pe mai mulți ani, iar partea cheltuită reduce veniturile impozabile.

Cheltuieli de capital

Cheltuielile de capital, sau CAPEX pe scurt, reprezintă suma achizițiilor de active pe termen lung pe care o companie le-a făcut într-o perioadă. De obicei, cheltuielile CAPEX de către o companie se efectuează pentru achiziționarea de active fixe, cum ar fi imobilizările corporale și echipamentele. Imobilizările sunt activele fizice de care are nevoie o companie pentru a-și menține activitatea.

Exemple de cheltuieli de capital includ:

• Vehicule
• Clădiri
• Tehnologie, cum ar fi computerele
• Proprietate, inclusiv imobiliare
• Echipamente, cum ar fi echipamente de fabricație sau utilaje

Dacă o companie este angajată în cheltuieli de capital, aceasta poate semnaliza faptul că echipa de conducere a companiei crede că există semne pozitive că vânzările și veniturile vor crește în viitor. Investitorilor le place să vadă companiile investind în viitorul lor. Nivelul cheltuielilor CAPEX ale unei companii față de un concurent poate oferi informații investitorilor cu privire la cât de bine este gestionată o companie. Dimpotrivă, dacă proprietatea unei companii nu reușește să-și actualizeze echipamentele și nu achiziționează noi tehnologii, echipamentele lor ar putea deveni învechite, ceea ce va duce la căderea companiei în urma concurenților pe termen lung. Pentru ca un element să fie considerat o cheltuială de capital, activul trebuie să aibă o durată de viață utilă mai mare de un an.

Cheltuieli curente

Cheltuielile curente sunt achiziții pe termen scurt sau cele utilizate pentru mai puțin de un an, fără efecte pe termen lung asupra profitabilității unei afaceri. Exemple de cheltuieli curente includ:

• Chirie
• Utilități
• Papetărie
• Toner și hârtie pentru computer
• Cheltuieli cu vehiculul, cum ar fi combustibilul

Cheltuielile curente nu implică achiziții majore de active, ci sunt cheltuielile zilnice necesare pentru a menține o companie operațională.

---

Cheltuielile curente și CAPEX reduc atât profitul, cât și veniturile impozabile. Cu toate acestea, cheltuielile curente reduc veniturile impozabile în primul an, în timp ce CAPEX este repartizat pe mai mulți ani.

Diferențe cheie: tratament contabil

Companiile își pot trata cheltuielile sau costurile ca fiind curente sau ca capital. Diferența dintre cele două tratamente va avea ca rezultat dacă costul este cheltuit în primul an sau dacă costul este repartizat pe mai mulți ani.

Cheltuieli curente

Cheltuielile curente sunt deductibile integral în anul în care sunt suportate. Cu alte cuvinte, deducerea fiscală reduce veniturile companiei cu suma cheltuielilor curente totale. Ca urmare, compania plătește mai puțin impozitul pe venit pentru anul, deoarece ar raporta o sumă mai mică a venitului în scopuri fiscale. IRS permite companiilor să deducă anumite cheltuieli utilizate pentru operațiuni comerciale.

CAPEX

Deoarece CAPEX este tratat ca o investiție, deducerea fiscală este tratată diferit față de cheltuielile curente. IRS nu permite de obicei companiilor să deducă suma totală a costului unui activ în anul în care a fost suportat costul.În schimb, începând cu anul următor cumpărării, costurile pentru activul pe termen lung sunt deduse pe parcursul mai multor ani sau capitalizate.

Activul pe termen lung este înregistrat în bilanț la costul său istoric, care este de obicei prețul de achiziție. O parte din valoarea activului este reportată în contul de profit și pierdere în fiecare an și înregistrată ca o cheltuială – un proces cunoscut sub numele de amortizare. Cheltuielile cu amortizarea scad profitul în fiecare an până la expirarea duratei de viață utilă a activului, iar costul activului este recuperat integral.

Deoarece activul generează venituri în fiecare an, scăderea costurilor activului pe parcursul mai multor ani, ajută o companie să reflecte mai exact rentabilitatea afacerii. De asemenea, valorificarea unui activ poate netezi câștigurile sau profiturile unei companii, reducând fluctuațiile sălbatice ale câștigurilor în anii în care sunt achiziționate active fixe pe termen lung. Deoarece cheltuielile cu amortizarea reduc profitul, reduce și venitul impozabil al unei companii.

Îmbunătățiri vs. Reparații

IRS are îndrumări stricte pentru modul în care ar trebui tratat CAPEX. De exemplu, reparațiile sunt considerate cheltuieli curente, dar îmbunătățirile sunt cheltuieli de capital. Dacă s-au făcut reparații pentru repararea unui acoperiș cu scurgeri, costul reparațiilor ar putea fi dedus din impozitele din anul curent ca reparație. Cu toate acestea, dacă acoperișul ar fi înlocuit, costul ar fi considerat o îmbunătățire și, prin urmare, trebuie dedus pe mai mulți ani.

Uneori poate fi dificil să știi când să deduci o reparație sau o îmbunătățire ca o cheltuială sau să o tratezi ca un activ valorificat. O reparație nu ar trebui să adauge o valoare semnificativă activului și, prin urmare; ar trebui cheltuit. O îmbunătățire ar trebui tratată ca un activ valorificat dacă îmbunătățirea a crescut valoarea activului, și-a prelungit durata de viață utilă sau a creat o nouă utilizare a activului.