1 mai 2021 10:19

Analiza investițiilor de capital

Ce este analiza investițiilor de capital?

Analiza investițiilor de capital este o procedură de bugetare pe care companiile și agențiile guvernamentale o utilizează pentru a evalua rentabilitatea potențială a unei investiții pe termen lung. Analiza investițiilor de capital evaluează investițiile pe termen lung, care ar putea include active fixe, cum ar fi echipamente, utilaje sau proprietăți imobiliare. Scopul acestui proces este de a identifica opțiunea care poate produce cel mai mare randament al capitalului investit. Companiile pot utiliza diverse tehnici pentru a efectua analize de investiții de capital, care implică calcularea valorii așteptate a fluxurilor de numerar viitoare din proiect, costul finanțării și rentabilitatea proiectului.

Chei de luat masa

  • Analiza investițiilor de capital este un instrument de bugetare pe care companiile și guvernele îl folosesc pentru a prognoza rentabilitatea investiției pe termen lung.
  • Analiza investițiilor de capital evaluează investițiile pe termen lung, inclusiv activele fixe, cum ar fi echipamentele, utilajele sau imobilele.
  • Analiza investițiilor de capital este utilizată pentru a identifica opțiunea care poate produce cel mai mare randament al capitalului investit.
  • Companiile pot utiliza diverse modele în analiza investițiilor de capital, inclusiv valoarea actualizată netă și fluxul de numerar actualizat.

Înțelegerea analizei investițiilor de capital

Investițiile de capital sunt riscante, deoarece implică cheltuieli semnificative, inițiale, cu active destinate mai multor ani de serviciu și care vor dura mult timp pentru a se plăti pentru ele însele. Una dintre cerințele de bază ale unei firme care evaluează un proiect de capital este o rentabilitate a investiției mai mare decât rata de obstacol sau rata de rentabilitate necesară pentru acționarii firmei.

Valoarea actuală netă

Una dintre cele mai frecvente metrici pentru analiza investițiilor de capital este modelul valorii actuale nete (VAN), care determină cât de mult valorează veniturile așteptate dintr-un proiect – numite fluxuri de numerar viitoare – în dolari de astăzi. Valoarea actuală netă arată dacă fluxurile sau veniturile viitoare sunt suficiente pentru a acoperi investiția inițială a proiectului și orice alte ieșiri de numerar.

Calculul VAN reduce – sau reduce – fluxurile de trezorerie viitoare preconizate cu o rată specifică pentru a ajunge la valoarea lor în termenii actuali. După scăderea costului investiției inițiale din valoarea actuală a fluxurilor de numerar preconizate, un manager de proiect poate stabili dacă merită urmărit proiectul. Dacă VAN este un număr pozitiv, înseamnă că merită să fie urmărit, în timp ce un VAN negativ înseamnă că viitoarele fluxuri de numerar nu generează suficient profit pentru a merita și acoperă investiția inițială.

În esență, valoarea actuală netă (VAN) măsoară diferența dintre valoarea actualizată a intrărilor de numerar ale proiectului și valoarea actualizată a oricăror costuri sau ieșiri de numerar. De exemplu, o companie ar putea compara rentabilitățile unui proiect cu costul finanțării proiectului respectiv. Costul finanțării ar fi rata de obstacol utilizată pentru a calcula valoarea actuală a fluxurilor de numerar. Un proiect nu ar merita urmărit dacă fluxurile de numerar așteptate nu sunt suficiente pentru a acoperi rata obstacolului și costul investiției inițiale.

Flux de numerar actualizat (DCF)

Fluxul de numerar actualizat (DCF) este similar cu valoarea actualizată netă, dar și ușor diferit. VAN calculează valoarea actualizată a fluxurilor de numerar și scade investiția inițială. Analiza DCF este în esență o componentă a calculului VAN, deoarece este procesul de utilizare a unei rate de actualizare sau a unei rate alternative de rentabilitate pentru a măsura dacă fluxurile de trezorerie viitoare fac ca investiția să merite sau nu.

DCF este popular printre investițiile care se așteaptă să genereze o rată de rentabilitate stabilită în fiecare an în viitor. Nu ia în considerare niciun cost de pornire, ci doar măsoară dacă rata rentabilității fluxurilor de trezorerie viitoare așteptate merită să fie investită pe baza ratei de actualizare utilizate în formulă.

Cu analiza DCF, rata de actualizare este de obicei rata rentabilității considerată fără risc și reprezintă investiția alternativă a proiectului. De exemplu, o obligațiune a Trezoreriei SUA este de obicei considerată fără riscuri, deoarece Trezoreria este susținută de guvernul SUA. Dacă o Trezorerie ar plăti dobânzi de 2%, proiectul ar trebui să câștige mai mult de 2% – sau rata de actualizare – pentru a merita riscul.

Valoarea actuală este valoarea fluxurilor de numerar așteptate în dolari de astăzi prin reducerea sau scăderea ratei de actualizare. Dacă rezultatul sau valoarea actualizată a fluxurilor de numerar este mai mare decât rata de rentabilitate din rata de actualizare, investiția merită urmărită.

consideratii speciale

Deciziile privind investițiile de capital nu sunt luate ușor. Modelele analitice sunt ușor de configurat. Cu toate acestea, intrările determină rezultatele modelului; prin urmare, ipotezele rezonabile sunt critice pentru a determina dacă o investiție avută în vedere va continua. Fluxurile de numerar care depășesc, de exemplu, trei sau cinci ani pot fi dificil de proiectat. Rata de actualizare, aplicată în anii îndepărtați în viitor, are un impact substanțial asupra calculului valorii actuale.

Ar trebui efectuată o analiză a sensibilității, prin care intrările variate sunt conectate la model pentru a măsura modificările valorii. Dar chiar și atunci, evenimentele neașteptate pot deranja modelul cel mai bine conceput cu cele mai rezonabile ipoteze, caz în care modelatorul poate decide să integreze factorii de urgență în analiză.