1 mai 2021 16:16

Ce este intern?

Ce este intern?

In-house se referă la desfășurarea unei activități sau operațiuni în cadrul unei companii, în loc să se bazeze pe externalizare. Acest lucru se întâmplă atunci când o firmă își folosește propriii angajați și timp pentru a menține o divizie sau o activitate comercială, cum ar fi finanțarea sau intermedierea, în interior.

O operațiune internă este o activitate desfășurată în cadrul aceleiași afaceri, folosind activele și angajații companiei pentru a efectua munca necesară. Acesta este opusul externalizării, care implică angajarea de asistență externă, adesea printr-o altă afacere, pentru a efectua acele activități.



Finanțarea internă este asigurată de mulți comercianți cu amănuntul, contribuind la facilitarea procesului de cumpărare pentru clienți.

Înțelegerea internă

Determinarea dacă să păstreze activitățile în interior sau să externalizeze implică adesea analiza diferitelor costuri și riscuri asociate. Modul în care sunt calculate aceste costuri poate varia în funcție de mărimea și natura activității principale.

O firmă poate decide să păstreze anumite activități în interior, un proces care este uneori denumit asigurare, cum ar fi contabilitate, salarizare, marketing sau asistență tehnică. Deși este comun pentru unele companii să externalizeze acele divizii, o firmă poate menține flexibilitatea în acele operațiuni menținându-le în interior.

În plus, poate permite companiei să exercite niveluri mai ridicate de control asupra acțiunilor diviziilor prin menținerea serviciilor și a personalului sub control direct. De asemenea, poate prezenta mai puține riscuri de securitate, în funcție de tipul de date care ar trebui furnizate unei părți externe în cazul în care activitatea va fi externalizată.

Uneori, angajații interni pot avea o mai bună înțelegere a modului în care funcționează afacerea în general, oferindu-le informații despre modul în care anumite activități ar trebui gestionate, permițându-le să funcționeze cu viziunea de bază a afacerii în avangarda procesului decizional.

Riscurile externalizării

Externalizarea implică contractarea anumitor activități comerciale pentru finalizarea de către o terță parte. Adesea, așteptările cu privire la performanța terțului sunt prezentate în cadrul unui contract, specificând ce sarcini ar trebui îndeplinite împreună cu orice termene asociate.

Riscurile principale ale externalizării se învârt în jurul implicării unei terțe părți, care nu se află sub controlul direct al companiei angajatoare. Dacă anumite nevoi nu sunt specificate în mod clar în contract, este posibil ca terțul să nu fie răspunzător pentru finalizarea activităților menționate. În plus, partea externă poate avea, de asemenea, standarde diferite, cum ar fi în domeniile securității datelor, care ar putea pune în pericol informațiile companiei.



  • In-house se referă la desfășurarea unei activități sau operațiuni în cadrul unei companii, în loc să se bazeze pe externalizare. 
  • Deși este comun pentru unele companii să externalizeze acele divizii, o firmă poate menține flexibilitatea în acele operațiuni menținându-le în interior.
  • Finanțarea internă este frecventă în rândul producătorilor de automobile și al firmelor financiare.

Servicii interne

Atunci când are de-a face cu clienții, o firmă poate încerca să păstreze întreaga tranzacție în interior. De exemplu, finanțarea internă este o practică obișnuită în anumite industrii. Această formă de finanțare funcționează prin utilizarea resurselor firmei pentru a extinde creditul clientului, compania beneficiind potențial de orice plăți de dobândă asociate în schimbul asumării riscului asociat cu neplata.

Pentru un brokeraj, firma poate încerca să potrivească comanda unui client cu un alt client, creând o tranzacție internă. Acest lucru permite companiei să beneficieze atât de comisioanele de cumpărare, cât și de cele de vânzare și de reducerea potențială a altor costuri administrative.

Finanțarea internă este un tip de finanțare a vânzătorului în care o firmă acordă clienților un împrumut, permițându-le să își achiziționeze bunurile sau serviciile. Finanțarea internă elimină dependența firmei de  sectorul financiar  pentru a oferi clientului fonduri pentru finalizarea unei tranzacții.

Un exemplu de finanțare internă

Ford Credit este un cunoscut grup de finanțare auto intern. Ford Credit este afacerea de a acorda împrumuturi auto pentru cumpărătorii de mașini Ford la propriile reprezentanțe, mai degrabă decât să încurajeze clienții Ford să caute finanțare externă de la o bancă sau o uniune de credit.

În ianuarie 2017, Ford Credit s-a asociat cu  AutoFi  pentru a facilita și mai mult cumpărarea și finanțarea mașinilor, prin intermediul tehnologiei care permite cumpărătorului să cumpere online pentru împrumutul auto și auto. Cu această nouă platformă de punct de vânzare, clienții Ford pot face cumpărături online prin intermediul site-urilor web ale dealerilor Ford, își pot cumpăra și finanța mașina. Acest tip de experiență a clienților permite cumpărătorilor de mașini să petreacă mai puțin timp la reprezentanță, oferind în același timp un proces de vânzare mai rapid pentru Ford. Alte companii auto, cum ar fi General Motors, au, de asemenea, brațe de finanțare interne importante.