Psihologia pieței
Ce este psihologia pieței?
Psihologia pieței se referă la comportamentele predominante și sentimentul agregat al actorilor de pe piață în orice moment al timpului. Termenul este adesea folosit de mass-media financiară și de analiști pentru a explica mișcarea pieței care poate să nu fie explicată de alte valori, cum ar fi elementele fundamentale.
Psihologia pieței descrie comportamentul general al unei piețe bazat pe factori emoționali și cognitivi pe net și nu trebuie confundat cu psihologia traderului, care se referă la aceiași factori, dar care afectează doar un singur individ.
Chei de luat masa
- Psihologia pieței este sentimentul de consens al pieței în ansamblu bazat pe agregatul participanților individuali la piață.
- Lăcomia, frica, anxietatea și emoția pot contribui la psihologia pieței.
- Teoria financiară convențională presupunea că prețurile se bazau întotdeauna pe considerații raționale și nu reușeau să țină seama de impactul potențial irațional al psihologiei pieței.
Înțelegerea Psihologiei pieței
Psihologia pieței este considerată a fi o forță puternică și poate fi sau nu justificată de anumite elemente fundamentale sau evenimente. De exemplu, dacă investitorii își pierd brusc încrederea în sănătatea economiei și decid să renunțe la cumpărarea acțiunilor, indicii care urmăresc prețurile globale ale pieței vor scădea. Prețurile acțiunilor individuale vor scădea odată cu acestea, indiferent de performanța financiară a companiilor din spatele acțiunilor respective.
Lăcomia, frica, așteptările și circumstanțele sunt factori care contribuie la psihologia generală a pieței. Capacitatea acestor stări de spirit de a declanșa periodic „risc-on” și risc-off, cu alte cuvinte cicluri de creștere și creștere pe piețele financiare, este bine documentată.
Aceste schimbări în comportamentul pieței sunt adesea denumite spirite de animale care iau stăpânire. Expresia a fost inventată de John Maynard Keynes în cartea sa din 1936,The General Theory of Employment, Interest, and Money.Scriind după Marea Depresie, el a descris spiritele animale ca pe un „îndemn spontan la acțiune, mai degrabă decât la inacțiune”.
Teoria financiară convențională, și anume ipoteza eficientă a pieței (EMH), este criticată ca nefiind contabilă în mod adecvat pentru psihologia pieței. Adică, descrie o lume în care toți jucătorii de pe piață se comportă rațional și nu reușesc să dea seama de aspectul emoțional al pieței. Dar psihologia pieței poate duce la un rezultat neașteptat, care nu poate fi prezis prin studierea fundamentelor. Cu alte cuvinte, teoriile psihologiei pieței sunt în contradicție cu credința că piețele sunt raționale.
Noțiunile fundamentale conduc performanța acțiunilor, dar psihologia pieței poate suprascrie elementele fundamentale, împingând prețul acțiunilor într-o direcție neașteptată.
Prezicerea psihologiei pieței
Există, în linii mari, două modalități predominante de colectare a stocurilor utilizate de profesioniști și doar una dintre ele acordă o atenție deosebită psihologiei pieței.
- Analiza fundamentală urmărește să aleagă acțiuni câștigătoare prin analiza financiară a companiei în contextul industriei sale. Psihologia pieței are puțin loc în această scădere a numărului.
- Analiza tehnică se concentrează pe tendințele, tiparele și alți indicatori care determină creșterea sau scăderea prețurilor unei acțiuni. Psihologia pieței este unul dintre acești factori.
Strategiile de tranzacționare cantitativă care urmează tendințelor utilizate de fondurile speculative sunt un exemplu de tehnici de investiții care se bazează parțial pe a profita de schimbările în psihologia pieței. Scopul lor este de a identifica și exploata discrepanțele dintre fundamentele unui instrument și percepția pieței despre acesta pentru a genera profituri.
Cercetări de psihologie de piață
Au existat studii privind impactul psihologiei pieței asupra performanței și a rentabilității investițiilor. Economistul Amos Tversky și psihologul premiat cu premiul Nobel Daniel Kahneman au fost primii care au contestat teoria convențională a pieței eficiente. Adică, ei nu au acceptat noțiunea că oamenii de pe piețele financiare vor lua întotdeauna decizii raționale pe baza informațiilor disponibile public și relevante în prețuri.
Refutând această noțiune, ei au fost pionieri în domeniul economiei comportamentale. Teoriile și studiile lor se concentrează pe identificarea erorilor sistematice în procesul de luare a deciziilor umane care provin din prejudecăți cognitive, cum ar fi aversiunea la pierdere, părtinire recentă și ancorare. Munca lor a fost larg acceptată și aplicată strategiilor de investiții, tranzacționare și gestionare a portofoliului.
întrebări frecvente
Ce ne învață psihologia pieței?
Deoarece actorii de pe piață sunt ființe umane, piețele ca un agregat al alegerii umane pot afișa un comportament de păstorire și alte tendințe iraționale, cum ar fi vânzarea de panică și exuberanța irațională care duce la bulele de preț ale activelor. Recunoscând existența psihologiei pieței, putem înțelege că piețele nu sunt întotdeauna eficiente și nici raționale.
Cum pot oamenii să folosească psihologia pieței în avantajul lor?
Făcând propriile cercetări, oamenii se pot identifica când psihologia pieței, cum ar fi frica sau lăcomia, duc la condiții de supravânzare sau supra -cumpărare, respectiv, și fac tranzacții contrare – cumpărând atunci când alții supra-vând și vând atunci când alții supra-cumpără. De asemenea, poate ajuta la sări pe tendințe mai devreme, dar nu să urmărească tendințele după ce au trecut deja de fundamentele lor.
Pe ce piețe este prezentă psihologia pieței?
Psihologia pieței se aplică tuturor claselor de active, de la acțiuni și obligațiuni la valută, rate ale dobânzii și criptomonede.
Cum se poate măsura psihologia pieței?
Există mai mulți indicatori ai sentimentului pieței la care se poate privi. Alți indicatori precum VIX măsoară nivelul implicit de frică sau lăcomie de pe piață. Instrumentele de analiză tehnică pot fi, de asemenea, utilizate pentru a dezvălui sentimentul pe o piață bazat pe acțiunea și volumul istoric al prețurilor.