Ce înseamnă „Squeezing the Shorts”?

„Stoarcerea pantalonilor scurți” se referă la o practică îndoielnică în care un comerciant profită de o acțiune care a fost vândută în mod substanțial cumpărând blocuri mari de acțiuni. Acest lucru determină creșterea prețului acțiunii și forțează vânzătorii scurți să încerce să cumpere acțiunile pentru a-și închide pozițiile și a reduce pierderile. Cu toate acestea, deoarece comerciantul a cumpărat blocuri mari de acțiuni în cauză, este posibil ca vânzătorilor în lipsă să le fie foarte greu să cumpere acțiuni la un preț pe care îl preferă. Comerciantul poate vinde apoi acțiunile vânzătorilor scurți disperați la o primă mai mare.

Stoarcerea pantalonilor scurți se poate face și cu mărfuri care sunt tranzacționate prin contracte futures. În acest caz, comercianții ar lua poziții lungi în contractele futures care implică o anumită marfă la un preț scăzut și apoi ar încerca să cumpere întreaga aprovizionare a aceleiași mărfuri. Dacă comerciantul avea succes, oricine deținea o poziție scurtă în contractul futures ar trebui să cumpere marfa la un preț mai mare doar pentru a o putea revinde la un preț mai mic, ceea ce este în mod clar un rezultat nefavorabil pentru un tranzacție de vânzare.

Strângerea pantalonii scurți este foarte dificil de realizat. De exemplu, în anii 1970, Nelson Bunker Hunt a încercat să strângă pantalonii scurți pe piața de argint. La un moment dat, Hunt și asociații săi au achiziționat mai mult de 200 de milioane de uncii de argint, ceea ce a făcut ca prețurile argintului să treacă de la aproximativ 2 dolari pe uncie la începutul anilor 1970 până la aproape 50 de dolari pe uncie până în 1980. Din păcate, pentru Hunt, menținerea unei întreaga piață este foarte dificilă. În acest caz, autoritățile de reglementare au decis să oprească manipularea Hunt prin implementarea unor cerințe de marjă mai ridicate și prin limitarea numărului de contracte pe care orice comerciant le poate deține. În cele din urmă, schema lui Hunt a eșuat și a fost obligat să declare falimentul.