Pârghie de funcționare versus pârghie financiară: Care este diferența?
Pârghia operațională și pârghia financiară sunt două valori diferite utilizate pentru a determina starea de sănătate financiară a unei companii.
Pârghia de funcționare este o indicație a modului în care sunt structurate costurile unei companii. Valoarea este utilizată pentru a determina punctul de echilibru al unei companii, care este atunci când veniturile din vânzări acoperă atât costurile fixe, cât și variabile ale producției. Pârghia financiară se referă la suma datoriilor utilizate pentru finanțarea operațiunilor unei companii.
Chei de luat masa
- Pârghia de funcționare și pârghia financiară vă spun lucruri diferite despre sănătatea financiară a unei companii.
- Pârghia de funcționare este o indicație a modului în care sunt structurate costurile unei companii și este, de asemenea, utilizată pentru a determina punctul său de echilibru.
- Pârghia financiară se referă la suma datoriilor utilizate pentru finanțarea operațiunilor unei companii.
Pârghie de funcționare și costuri fixe
Pârghia operațională măsoară măsura în care o companie sau un proiect specific necesită un anumit agregat atât al costurilor fixe, cât și al celor variabile. Costurile fixe sunt acele costuri sau cheltuieli care nu fluctuează indiferent de numărul de vânzări generate de o companie. Câteva exemple de costuri fixe includ:
- salarii
- chirie
- utilități
- cheltuiala cu dobânzile
- depreciere
Pârghie de funcționare și costuri variabile
Costurile variabile sunt cheltuieli care variază în relație directă cu producția unei companii. Costurile variabile cresc atunci când producția crește și scad când producția scade. De exemplu, inventarul și materiile prime sunt costuri variabile, în timp ce salariile pentru biroul corporativ ar fi un cost fix.
Pârghia operațională poate ajuta companiile să stabilească care este punctul lor de rentabilitate pentru rentabilitate. Cu alte cuvinte, punctul în care profitul generat din vânzări acoperă atât costurile fixe, cât și costurile variabile.
O companie producătoare ar putea avea un efect de pârghie ridicat, deoarece trebuie să întrețină instalația și echipamentele necesare operațiunilor. Pe de altă parte, o companie de consultanță are mai puține active fixe, cum ar fi echipamente și ar avea, prin urmare, un efect de pârghie redus.
Utilizarea unui grad mai mare de pârghie operațională poate crește riscul apariției problemelor legate de fluxurile de numerar rezultate din erori în previziunile de vânzări viitoare.
Pârghie financiară explicată
Pârghia financiară este o valoare care arată cât de mult o companie folosește datoria pentru a-și finanța operațiunile. O companie cu un nivel ridicat de pârghie are nevoie de profituri și venituri suficient de mari pentru a compensa datoria suplimentară pe care o prezintă în bilanț.
Investitorii analizează efectul de levier al unei companii, deoarece este un indicator al solvabilității companiei. De asemenea, datoria poate contribui la mărirea câștigurilor și a câștigurilor pe acțiune. Cu toate acestea, există un cost asociat cu efectul de levier sub forma cheltuielilor cu dobânzile.
Când veniturile și profiturile unei companii sunt în creștere, efectul de levier funcționează bine pentru o companie și investitori. Cu toate acestea, atunci când veniturile sau profiturile sunt presate sau în scădere, datoria și cheltuielile cu dobânzile trebuie încă plătite și pot deveni problematice dacă nu există venituri suficiente pentru a face față datoriei și obligațiilor operaționale.